1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Schengen: Preţul reintroducerii controalelor la frontiere

Cât de mari ar fi pagubele în cazul reintroducerii controalelor la graniţe în interioriul UE? Aprig dezbătute, estimările specialiştilor sunt foarte diferite.

Aproximativ 400 de milioane de europeni, cetăţeni ai celor 26 de ţări Schengen, s-au bucurat până de curând de trecere liberă dintr-un stat într-altul, fără controale la frontieră. Pe fondul crizei refugiaţilor, însă, numeroase ţări au reintrodus verificările la graniţă. Germania a decis să le aplice, deocamdată, numai până la mijlocul lunii mai.

Desigur, efectele unei asemenea decizii se resimt la nivel economic. Ambuteiajele de la frontiere cauzează întârzieri de livrare a mărfurilor, firmele sunt nevoite să aibă stocuri mai mari, navetiştii pierd mai mult timp pe drum, iar turiştii se tem că excursiile de o zi în altă ţară europenă nu vor mai renta.

Estimările privind volumul pagubelor cauzate de situaţia la frontiere sunt extrem de diferite: ba se discută despre 10 miliarde de euro, ba despre 235 de miliarde. Înaintea summitului european, Comisia Europeană avertiza că reintroducerea controalelor va genera "pierderi economice însemnate" de 5 până la 18 miliarde de euro anual în UE. În considerare au fost luate numai schimburile comerciale, navetiştii şi turismul.

Camera de Industrie şi Comerţ a Germaniei (DIHK), din structura căreia fac parte 80 de Camere regionale, estimează pagube şi mai mari. Reprezentanţii DIHK apreciază că numai economia Germaniei ar avea de pierdut 10 miliarde de euro pe an.

Pagube peste pagube

Şi mai pesimiste sunt previziunile Fundaţiei Bertelsmann. Conform unui studiu dat publicităţii la sfârşitul lunii februarie, în următorul deceniu economia germană ar putea suferi pagube de până la 235 de miliarde de euro, mai precis de până la 23,5 de miliarde de euro anual.

Toate acestea în condiţiile în care specialiştii Fundaţei Bertelsmann au analizat numai efectele asupra comerţului.

Pentru Uniunea Europeană (fără Luxemburg, Malta, Cipru şi Croaţia), autorii studiului constată efecte negative de până la 143 de miliarde de euro anual asupra produsului intern brut (PIB). Experţii pleacă de la premisa că, în spaţiul Schengen, controalele vamale vor duce la o creştere de până în 3% a preţurilor la importuri.

De asemenea, şi "France Stratégie", una dintre instituţiile subordonate premierului de la Paris, estimează că, în cazul importurilor, costurile vor creşte cu aproximativ 3 procente. Pe termen lung, volumul comerţului realizat între statele Schengen va scădea cu 10%, iar performanţa economică a Uniunii Europene va fi cu 0,8% mai mică. Inclusiv fluxurile financiare în interiorul UE vor fi influenţate, constată instituţia franceză, dar efectele sunt dificil de estimat.

Infografik Flüchtlingsroute und Grenzkontrollen im Schengen-Raum Englisch

Ruta refugiatilor si controalele in spatiul Schengen

Să presupunem că...

Fiecare previziune depinde de ipotezele de la care porneşte. De aceea, analizele sunt greu de comparat între ele. Un exemplu din studiul Fundaţiei Bertelsmann: statisticienii pornesc de la premisa că verificările vor fi efectuate la toate graniţele din interiorul UE, deşi deocamdată se discută numai despre controale de-a lungul aşa-numitei rute balcanice.

Cu ajutorul unui software, experţii creează diverse scenarii pentru a simula efectele asupra economiei în cazul unei creşteri de 3 procente a preţurilor la importuri, să spunem. În considerare sunt luate modele economice compatibile numai sub aspect teoretic.

Studiul Bertelsmann face trimitere la 7 lucrări de referinţă, dintre care doar cinci se bazează pe analize economice. Cea mai veche lucrare este din 1988, alte trei au fost elaborate în anii 90 - perioade în care UE era mult mai mică, iar moneda euro nu exista. Un singur studiu a fost realizat şi publicat în 2016: cel al institutului parizian "France Stratégie", iar rezultatele acestuia diferă complet de celelalte.

Concluzia: nimic nu e limpede. Tocmai de aceea, analiza "France Stratégie" se încheie cu avertismentul general că verificările la graniţă ar putea reprezenta "un risc pentru viitorul proiectului european".

Cu ceva vreme în urmă, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prefera o formulare şi mai clară: "Cine ucide Schegnen va deveni groparul pieţei comune interne".