1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Schengen şi românii ca subiect electoral

Cooptarea la Schengen, imigraţia din România şi Bulgaria şi atitudinea Germaniei ori a altor ţări apusene continuă să fie o temă de căpătâi a presei occidentale.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich în discuţie la Consiliul JAI, cu omologul său elveţian, Simonetta Sommaruga

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich în discuţie la Consiliul JAI, cu omologul său elveţian, Simonetta Sommaruga

Stânga germană n-a stat mult pe gânduri. După dreapta, reprezentată de ministrul de interne, creştin-socialul Hans-Peter Friedrich, a detectat şi opoziţia de stânga, reprezentată de social-democraţi şi ecologişti valoarea electorală conţinută în subiectul romilor din România şi Bulgaria şi a aderării celor două ţări la spaţiul Schengen.

Atât unii politicieni ai celor două partide cât şi ziarele de stânga îi reproşează lui Friedrich, mai nou, că şi-ar folosi veto-ul la adresa Bucureştilor şi Sofiei în mod populist, abuzând de temă spre a o transforma în armă electorală.

Süddeutsche Zeitung îi reproşează chiar „incorectitudine” demnitarului german, întrucât ministrul ar şti că „în România şi Bulgaria situaţia nu se va ameliora decisiv” până în decembrie curent, la următorul raportul pe MCV al Comisiei Europene. Întrucât singura schimbare de proporţii până în decembrie curent va fi fost scrutinul legislativ german din toamnă, ar urma, potrivit ziarului de stânga din München, că în aceste alegeri ar trebui căutată cauza blocadei.

Omul politic creştin-social din guvernul berlinez s-ar complăcea în poza (eficientă electoral) a celui în stare să-i oprească pe români şi bulgari de la a imigra. Ceea ce ar da bine într-o fază în care, potrivit ziarului din München, dreapta germană a virat-o mult spre stânga, iar electoratul conservator din Germania nu se prea mai regăseşte în oferta guvernanţilor creştin-liberali.

Opinii similare regăsim şi în Frankfurter Rundschau, ori taz. Ziarul din Frankfurt concede că, „din România şi Bulgaria mai ajung în Germania şi oameni care cerşesc, fură ori se prostituează. Dar aceşti oameni nu reprezintă majoritatea. 80 la sută dintre noii veniţi muncesc cinstit. Iar 20 la sută dintre ei sunt chiar supercalificaţi”.

Nici vorbă deci să fie adevărată prejudecata potrivit căreia ar fi „vorba de paraziţi, veniţi să profite de pe urma flancărilor sociale germane”, mai scrie ziarul, deplângând că ministrul de interne supune cele două ţări la „presiuni” şi face şi campanie electorală. Cât priveşte presiunile, Frankfurter Rundschau nu crede că ele vor ajuta.

În Elveţia, Neue Zuercher Zeitung scoate în evidenţă amânarea deciziei în Consiliului miniştrilor de interne ai UE şi înregistrează motivele absenţei consensului, ţinând de insuficienta independenţă a justiţiei şi combatere a corupţiei, precum şi de puterea criminalităţii organizate în România şi Bulgaria.

Ziarul reliefează şi poziţia ambiguă a Bernei. Reprezentanta confederaţiei elveţiene, care nu face parte din UE, dar a fost integrată în Schengen exprimase „înţelegere atât pentru dezamăgirea românilor şi bulgarilor, cât şi pentru obiecţiile împotriva aderării lor”.

„Bariera nu se ridică”, scrie taz, de la Berlin, care relevă că, din unghiul oficialităţilor germane, ar fi nevoie, pentru aderarea la Schengen, nu doar de îndeplinirea unor criterii strict tehnice (de ermetizare a frontierelor externe ale UE). Guvernul german, scrie ziarul, insistă „să ţină seama de ansamblul situaţiei, inclusiv de capacitatea de funcţionare a justiţiei (române şi bulgare) şi de eficienţa luptei contra criminalităţii organizate şi a corupţiei”, ceea ce, după cum susţine ministrul de interne Friedrich, „n-are nimic de-a face cu populismul”.

Acelaşi cotidian trimite însă şi la criticile opoziţiei, în speţă cele formulate de şefa grupului ecologist din Parlamentul European, Rebecca Harms, care i-a reproşat ministrului german de interne tocmai corelarea chestiunii Schengen cu aşa-numita „imigraţie a sărăciei”.

Tagesspiegel din Berlin relevă că săracii din sudul Europei vor continua să emigreze, „semn al eşecului politicii în acest domeniu a Uniunii Europene, care din 2007, a alocat ajutorării romilor 7,5 miliarde.Or, această sumă pare să le fi întărit tendinţa de a-şi părăsi patria”… Ziarul trimite la progresele înregistrate în cartierul berlinez Neukölln în materie de integrare a romilor şi crede că acest proces s-ar putea accelera graţie dorinţei tot mai multor romi de a-şi trimite copii la şcolile primare din Germania.

Problema imigraţiei masive nu vizează însă doar Germania. Cotidianul conservator vienez Die Presse îşi informează cititorii că „evadarea spre nord” din România şi Bulgaria îngrijorează şi Marea Britanie, Olanda şi Austria. La invitaţia omologului lor german, miniştri acestor ţări au participat, în culisele reuniunii JAI, la o discuţie cvadripartită având drept scop sondarea posibilităţilor de a se împiedica pe viitor abuzul de ajutoare sociale de către emigranţii săraci din sud-estul continentului. În context, participarea Austriei ar fi fost calificată de ministrul de resort vienez drept „preventivă”.