1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Scandaluri, psihoze şi verdicte

Un verdict de-a dreptul scandalos şi un altul, pe marginea unui imens scandal, inclusiv de presă, îi preocupă pe editorialiştii apuseni. Pe care-i preocupă şi bruscarea Germaniei de către iranieni.

default

Frankfurter Allgemeine Zeitung deplânge afrontul iranian şi bruscarea Germanei de către Teheran, reliefând că mulahii persani nu respectă nici standardele minime ale unui comportament diplomatic civilizat.

Ediţiile online ale ziarelor semnalează şi revoltătoarea prezenţă în Bolivia a ministrului iranian al apărării, un fost terorist, vinovat, potrivit justiţiei argentiniene, pentru asasinarea a zeci de evrei într-un atentat antisemit comis în Argentina în anii 90.

Comentarii acide continuă să işte şi criza castraveţilor, generată de ceea ce observatorii spanioli afirmă a fi iresponsabilitatea ministrului regional al sănătăţii din oraşul-land german Hamburg.

Declaraţiile oficialilor germani privind sursa contaminărilor cu germenul declanşator al maladiei Ehec „a provocat pierderi în valoare de milioane de euro agriculturii spaniole”, constată revoltat El Mundo, care formulează acuze serioase şi împotriva autorităţilor de la Berlin şi împotriva celor europene, de la Bruxelles.

Şi Liberation înfierează ceea ce califică drept „psihoza legumelor”, o psihoză întreţinută, potrivit ziarului, „de experţii unor societăţi, care vor să trăiască la adăpost de orice risc”.

Un extrem de interesant articol despre nelibertatea presei româneşti semnează în presa germană William Totok. Autorul deplânge în ziarul berlinez taz situaţia jalnică în care se găseşte o mass-media românească masiv mogulizată, cu redacţii terorizate, nu de către stat ci de către proprietari autoritari, cu o libertate de opinie ameninţată nu de către guvern, ci de grupuri de interese economice şi politice.

Aflăm între altele de urmările catastrofale a demiterii celor 6000 de ziarişti licenţiaţi de la debutul crizei economice, de ziarele care şi-au întrerupt apariţia pe hârtie, precum Cotidianul şi Gândul, precum şi de bulevardizarea periculoasă cu care s-a soldat declinul independenţei jurnalistice.

Nu în ultimul, rând ziarul german trimite la ingerinţele unui mogul precum Dan Voiculescu în treburile redacţiilor din propriul său concern, în care imixtiunea, tutelarea şi şantajarea jurnaliştilor rebeli sunt la ordinea zilei.

Citim în ziar: „Voiculescu le dictează colaboratorilor săi redacţionali de la televiziunile sale şi din Jurnalul Naţional ce şi cum să relateze, împotriva cui să-şi îndrepte campaniile de presă şi ce teme sunt tabu”.

La capitolul exemple pozitive, cotidianul berlinez menţionează „Decât o revistă”, o publicaţie înfiinţată de tineri gazetari acum un an, care-şi propune să abordeze subiectele trecute sub tăcere în alte medii româneşti.

Multă înfierbântare şi râuri de cerneală au declanşat şi două decizii judiciare cum nu se poate mai controversate. Prima, importantă din unghiul societăţii informaţionale şi a modului în care justiţia apuseană a trecut din tribunale în talk-show-urile de pe micile ecrane, vizează achitarea unui popular ziarist german acuzat de un prezumtiv viol.

Întrucât în proces nu s-au prezentat decât mărturiile pro şi contra ale inculpatului şi ale fostei sale prietene, iar presa, alimentată de avocaţi şi procurori s-a împărţit rapid în două tabere ostile, judecătorii s-au văzut puşi în mare încurcătură. În final, spre disperarea ideologilor corectitudinii politice, Curtea a decis să-l achite pe acuzat din lipsă de probe. Die Welt de la Berlin respinge în context învinuirile potrivit cărora acest verdict ar constitui o eroare judiciară aptă să deschidă larg poarta altor violuri. De aceeaşi părere e şi Süddeutsche Zeitung.

La polul opus, Rhein Neckar-Zeitung din Heidelberg insistă însă, în răspăr faţă de spiritul statului de drept, că achitarea unui inculpat din lipsă de probe nu ar însemna că acuzatul ar fi nevinovat. Iar Stuttgarter Nachrichten critică justiţia germană, a cărei imagine s-ar fi şifonat.

În fapt s-a şifonat mai rău imaginea CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o sentinţă de care se pot bucura în special mafioţii ex-kaghebişti infiltraţi la conducerea Rusiei şi a justiţiei ruseşti. Fiindcă, potrivit CEDO, primul proces intentat lui Mihail Hodorkovsky, proeminent critic al Kremlinului şi al regimului autoritar al lui Vladimir Putin, n-ar fi fost motivat politic.

Curtea a admis, ce-i drept, că autorităţile ruseşti au comis ilegalităţi în cursul arestării fostului şef al concernului Yukos, încălcându-i drepturile fundamentale.

Totuşi, judecătorii de la Strassbourg se văd pe drept cuvânt condamnaţi pentru o sentinţă care, potrivit ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, e departe de realitate.

Cu atât mai mult cu cât, după cum reliefează cotidianul din Frankfurt, această sentinţă „a fost adoptată într-un moment în care până şi presa rusească, deşi aflată sub controlul autorităţilor, discută deschis despre caracterul politic al farselor judiciare intentate în repetate rânduri lui Mihail Hodorkovsky.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu