1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Scandalul Snowden pune Bundestagul în dificultate

De la dezvăluirile privind spionajul american şi britanic în Germania, Comisia parlamentară de control a serviciilor secrete are multe de făcut, deşi dispune de puteri limitate.

Pe hârtie, totul sună bine. Potrivit "legii privind controlul parlamentar al activităţilor serviciilor secrete federale", guvernul este obligat să informeze Comisia parlametară de control a servicilor secrete, care se reuneşte exclusiv în şedinţe cu uşile închise, despre "evenimente de importanţă majoră". Această premiză este fără discuţie îndeplinită în cazul Edward Snowden. Acest fost colaborator al serviciului american de spionaj NSA a dezvăluit ce activităţi desfăşoară serviciile secrete americane şi britanice în Germania.

Acuzaţiile lui Snowden, că internetul este sistematic supravegheat, a provocat o efervescentă activitate a Comisiei de control din Bundestag. În vremuri liniştite, comisia se reuneşte cel puţin o dată pe trimestru. În aceste timpuri însă, membrii ei se reunesc cel puţin o dată pe săptămână într-o încăpere a Bundestagului în care nu pot fi ascultaţi. Şi asta în ciuda vacanţei parlamentare. Cei 11 membri ai comisiei, reprezentând toate partidele parlamentare din Germania, nu au concediu tihnit în acest an.

Nefirească este şi transparenţa pe care o sugerează în ultimele săptămâni această comisie secretă. Zeci de ziarişti aşteaptă la uşa încăperii în care se desfăşoară şedinţele, sosirea membrilor comisiei şi a lui Roland Pofalla, ministrul Cancelariei Federale. Acesta este şi coordonatorul celor trei servicii federale de informaţii. De interes în scandalul NSA este mai ales activitatea serviciului german de informaţii externe, BND, care colaborează de decenii foarte strâns cu partenerii americani.

Ori de câte ori are ocazia, Pofalla subliniază că BND nu a încălcat legile. Săptămâna trecută, el a declarat că a oferit răspunsuri complete tuturor întrebărilor puse de cei 11 membri ai comisiei parlamentare de control. Luni însă (19.08.), Pofalla a afirmat că "s-au realizat progrese în privinţa clarificării unor detalii, pe durata săptămânii trecute". Cu alte cuvinte, omul de încredere al cancelarului Merkel primeşte în continuare informaţii, de care nu ştia sau pe care nu le-a comunicat şi Comisiei parlamentare de control.

Aşa stând lucrurile, nu e de mirare că membrii comisiei sunt nemulţumiţi. Chiar şi liberalul Hartfrid Wolff, aflat la putere, s-a arătat nemulţumit că informaţiile din SUA şi Marea Britanie sosesc "cu ţârâita", fapt ce împiedică elucidarea scandalului. Wolff cere pe acest fundal o colaborare cu comisiile parlametare de control a serviciilor secrete din alte ţări.

Nu este, desigur, întâmplător că guvernul german intenţionează, potrivit lui Pofalla, să încheie un acord antispionaj cu SUA. Totuşi, un asemenea document nu are sens în opinia preşedintelui Comisiei parlamentare de control, social-democratul Thomas Oppermann, cât timp nu se ştie mai nimic despre programele de spionaj cum ar fi "Prism" sau "Tempora".

Potrivit lui Snowden, cu ajutorul acestor două programe, SUA şi Marea Britanie monitorizează în Germania telecomunicaţiile şi internetul.

Rămâne speranţa că drepturile membrilor comisiei parlamentare de control vor fi extinse după alegerile generale din 22 septembrie, indiferent de rezultat, mai ales că reprezentanţii tuturor partidelor germane s-au declarat între timp în favoarea reformării legii privind controlul parlamentar al activităţilor serviciilor secrete federale. Cancelarul Angela Merkel speră că această reformă va implica şi o schimbare a mentalităţii celor care lucrează în serviciile secrete, că le va aduce aminte de datoria pe care o au, de a face transparente anumite aspecte ale muncii lor.