Scăpări de sub control

„Guvernul României e lipsit de majoritate parlamentară”, titrează azi Frankfurter Allgemeine Zeitung, semnalînd despărţirea de alianţă a formaţiunii lui Dan Voiculescu. Ziarul aminteşte de cariera fondatorului PUR, de „îmbogăţirea lui sub Ceauşescu din comerţul exterior, de apropierea lui de postcomuniştii lui Adrian Năstase şi de transformarea partidului său într-o platformă a oamenilor de afaceri care preferă căldura guvernamentală răcorii concurenţei libere”. In ce-l priveşte pe premier, Tăriceanu, estimează cotidianul din Frankfurt, „întreţine relaţii strînse cu parveniţi dubioşi, ceea ce l-a expus acuzei că, în ciuda culorii sale politice diferite, acţionează cam la fel ca predecesorul său pesedist Năstase”.

Preşedintele Băsescu „a spus-o pe şleau, subliniind de ziua naţională că instituţiile statului nu sunt făcute pentru a servi intereselor unur grupuri, caste şi oligarhi”. Cotidianul cobservator german mai aminteşte de „opoziţia făţişă faţă de grupul Tăriceanu a PD, partidul din care provine preşedintele”, precum şi de crescînda disidenţă a platformiştilor din jurul fostului lider liberal Stolojan. In fine, analizînd situaţia guvernului minoritar, ziarul relevă că mai nimeni nu-şi manifestă dorinţa de anticipate, în România aşteptîndu-se rezultatele congresului postcomuniştilor pesedişti. Un PSD reformat, scrie ziarul, „s-ar putea alia cu PNL şi eventual cu formaţiunea lui Voiculescu, potrivit speranţelor acestuia. Dar e posibil ca sub Geoană, să se realizeze un acord între PD şi PSD. E probabil”, conchide analistul german, „ca anticipatele să fie declanşate de criza internă a PNL în prima jumătate a lunii ianuarie”.

Controversata Rusie şi asasinatele politice

Editorialiştii apuseni mai abordează pe larg criza libaneză şi implicarea Siriei într-un conflict care ar putea deveni rapid unul confesional de tip irakian. Spaţii largi se consacră în continuare asasinării fostului agent secret rus Litvinenko, precum şi victoriei autoritarului lider de stînga al Venezuelei, Hugo Chavez.

„Rusia scapă de sub control”, e de părere ziarul austriac de stînga Der Standard comentînd iradierea lui Alexander Litvinenko şi a ecologistului italian Scaramella. Ziarul subliniază că „utilizarea în aceste atentate a unui element radioactiv exterm de rar precum poloniul 210 presupune accesul la pupiterele de comandă ale serviciilor secrete ruse. In context, e mai puţin important dacă ordinul de asasinare a pornit de la vîrful puterii moscovite, sau dintr-o celulă secretă convinsă că acţionează în interesul Kremlinului. Orice versiune se dovedeşte corectă e limpede că Rusia a început să scape de sub orice control. Doar Moscova mai poate contracara această concluzie”, mai notează cotidianul vienez.

„Putin”, scrie şi Financial Times, din Londra, „nu poate nega că şi Litvinenko şi ziarista Ana Politkovskaia erau adversari ai Kremlinului. Chiar dacă respinge orice acuze, preşedintele Rusiei a contribuit el însuşi la apariţia unui stat în care asasinatele se produc cu o frecvenţă mult prea mare. Şi în pofida promisiunii sale de acum 6 ani, de a-şi transforma ţara într-un stat de drept, Rusia e departe de a fi aşa ceva. In schimb a luat proporţii influenţa serviciilor secrete”, mai afirmă ziarul.

Stânga câştigă America Latină

In răstimp, în America Latină creşte influenţa stîngii. Hugo Chavez a repurtat în Venezuela o victorie uşoară, e de părere Neue Zuercher Zeitung, semnalînd că, atîta vreme „cît petrolul umple visteria ţării, cetăţenii ei n-au motive să nu-l aleagă pe Chavez, în ciuda gafelor sale internaţionale”. Le Monde de la Paris relevă că „pe cerul revoluţiei latino-americane a răsărit steaua venezueleanului, în timp ce apune cea a cubanezului Castro. Dar politica latino-americană nu se poate defini exclusiv prin opoziţia faţă de SUA”.

El Periodico de la Madrid vede izbînzile stîngii sudamericane ca o „consecinţă a crizelor sociale din regiune, pe terenul cărora proliferează demagogia şi populismul”. Ziarul se arată neliniştit de perspectiva menţinerii lui Chavez la putere, deplîngînd lipsa de atenţie acordată fenomenului în trecut.

„Testul decisiv al liderului de la Caracas va fi modul în care va respecta statul de drept”, scrie elveţianul Baseler Zeitung. Or, „a retrage licenţele unor posturi de radio sau televiune critice nu face parte din instrumentele unei democraţii. Deocamdată Venezuela nu e totuşi un stat poliţienesc”, opinează cotidianul. Dar austriacul Salzburger Nachrichten şi Le Figaro de la Paris analizează şi ambiţiile externe ale lui Chavez, semnalînd intenţia lui de a-şi exporta revoluţia şi de a încheia alianţe cu diverse mişcări antiamericane. Potrivit ziarului francez, „poporul său se va trezi într-o zi că regele e gol, în timp ce complicii săi actuali din lumea arabă şi islamică, dotaţi cu o memorie foarte scurtă, vor rămîne să se lupte singuri pentru propria supravieţuire”.