Sarkozy, acuzat că "etnicizează" delicvenţa

Povestea începe de la împuşcarea mortală, de către poliţia franceză, a unei persoane aflate într-o maşină care a refuzat să oprească la un control al agenţilor rutieri. Victima era etnic rom - detaliu care, de fapt, are importanţă doar prin prisma reacţiilor la incident: anume, un grup de circa 50 de persoane a luat cu asalt şi devastat sediul poliţiei din Saint-Aignan, un orăşel de lângă fosta reşedinţă regală de la Blois. Evident, un moment mai bun pentru preşedintele francez Nicolas Sarkozy nici nu se putea: în plin scandal al finanţărilor ilegale (aşa numita afacere Bettencourt), fostul ministru de Interne, ajuns în fruntea statului mai ales datorită fermităţii cu care a discutat, în anii de ministeriat, despre "lege şi ordine", a declarat, public, război tuturor "scandalagiilor".

Conform presei franceze, la marginea lui Saint-Aignan s-au instalat, de câteva săptămâni, două sute de rulote în care locuiesc aproximativ o mie de nomazi de etnie romă.

"Suntem urmăriţi, lumea strigă după noi ţiganii deşi nu au habar că lucrăm cinstit. Eu am un loc de muncă stabil de patru ani", se plânge unul dintre nomazi.

Sarkozy, în replică, vorbeşte doar de pornirile violente pe care, avertizează şeful statului francez, nu le va tolera. Incidentele sunt dovada "problemelor comportamentale pe care le au unii nomazi sinti şi roma", a punctat Sarkozy. Şedinţa de guvern convocată pentru astăzi urmăreşte închiderea tuturor taberelor ilegal instalate, a anunţat preşedintele de la Elyssee.

Declaraţiile lui Sarkozy au fost preluate şi amplificate de ministrul său de Interne, ultraconservatorul Brice Hortefeux: "Nomazii nu au nici mai puţine drepturi decât alţii dar nici mai multe. Ce fel de lume e asta, în care fiecare încearcă să-şi facă dreptate tăbărând peste micile magazine şi terorizând populaţia?"

Rudko Kawczynski, preşedintele Forumului European al Romilor şi Nomazilor, a trimis Parisului o scrisoare în care vorbeşte despre cele trei principii fundamentale ale statului francez, libertate, egalitate, fraternitate, solicitând ca acestea să le fie aplicate şi nomazilor.

"Este vorba despre o pedeapsă colectivă orientată etnic. Înlocuiţi roma cu evrei", a comentat Jean Pierre Dubois, preşedintele "Ligii pentru Drepturile Omului". Şi adversarii politici ai lui Sarkozy au taxat declaraţiile reprezentanţilor puterii, precizând că este vorba despre o gravă tentativă de a etniciza criminalitatea. În opinia socialiştilor francezi, autorităţile practică o "stigmatizare scandaloasă a unei populaţii".

Ministrul Hortefeux a apărut, ieri seară, la postul public de televiziune TF1, respingând acuzaţiile de stigmatizare şi explicând că, în ceea ce îi priveşte pe cei imigraţi din Europa de Est, Franţa va purta discuţii directe cu Bulgaria şi România. Trebuie precizat că în contextul incidentului de la Saint-Aignan nu există indicii despre o eventuală cetăţenie română a celor implicaţi.

Conform publicaţiei Ouest-France, "numărul ţiganilor de cetăţenie franceză este cuprins între 350 000 şi 500 000, fiind greu de estimat câţi sunt sedentari şi câţi nomazi. În vremea din urmă au sosit între 15 000 şi 20 000 de romi, migranţi originari din Europa de Est".

În anul 2000, Guvernul condus de Lionel Jospin a adnotat aşa numita Lege Besson din 1990 (după numele politicianului socialist Louis Besson) prin care se specifică obligativitatea anumitor comunităţi locale de a amenaja spaţii pentru instalarea taberelor de nomazi. Era vorba, în acel moment, de 42 000 de astfel de locuri de campare a caravanelor în preajma localităţilor cu mai mult de 5 000 de locuitori. În prezent există numai 20 000 de astfel de amplasamente.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz