1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Sarkozy şi "Republicanii"

Fostul preşedinte al Franţei vrea ca partidul său să îşi schimbe denumirea din UMP în "Les Républicains". Iniţiativa nu a fost primită chiar cu încântare. Dimpotrivă, Sarkozy este acuzat că urmăreşte ceva anume.

Nicolas Sarkozy

Nicolas Sarkozy

Nicolas Sarkozy a revenit pe scena politică din Hexagon acum mai bine de jumătate de an. Mai întâi ca şef al propriului partid - UMP ("Union pour un Mouvement Populaire"). În scurt timp a devenit limpede că fostul preşedinte francez urmăreşte să devină candidatul acestei formaţiuni la alegerile prezidenţiale din 2017, chiar dacă nu a făcut, încă, un anunţ oficial în acest sens.

În acest moment, nu toată lumea are convingerea că Sarkozy, înfrânt în 2012 de actualul preşedinte Francois Hollande, ar putea obţine suficient sprijin popular pentru accederea în cea mai înaltă funcţie a statului. Ezitările UMP sunt întrucâtva fireşti, de vreme ce rezultatele slabe obţine de partid la alegerile departamentale din luna martie sunt puse cu precădere în cârca lui Sarkozy.

Însă înainte de posibila sa candidatură la preşedinţie, Sarkozy are altă prioritate: modificarea numelui partidului. Dacă dorinţa fostului preşedinte devine realitate, actuala "Uniune pentru o Mişcare Populară" ar urma să se numească "Republicanii". Astfel, afirmă însuşi Sarkozy, ar putea fi revigorată conştiinţa republicană a francezilor. Prioritatea fostului preşedinte este îmbunătăţirea procesului de asimilare a străinilor din Franţa.

Criticii săi au reacţionat cu vădit scepticism, fiind convinşi că, de fapt, schimbarea titulaturii partidului nu este decât o perdea de fum, în spatele căreia Sarkozy vrea să ascundă scandalul donaţiilor electorale ilegale, devoalat acum un an şi care a determinat conducerea partidului să demisioneze.

Pe de altă parte, din punct de vedere ideologic, Sarkozy face un mic pas în direcţia extremei dreapte, recte "Frontul Naţional". Cotidianul "Liberation" a publicat, recent, o scrisoare deschisă semnată de mai mulţi intelectuali francezi, care îl acuză pe Nicolas Sarkozy că doreşte să "ajusteze" republica exclusiv conform propriilor idei. Fostul preşedinte este cu siguranţă la curent cu faptul că, în ultima vreme, şi Frontul Naţional face deseori uz de termenul "republică", se arată în scrisoare. O asemenea abordare, afirmă semnatarii documentului, dă bine la electoratul FN, fapt care îl determină pe Sarkozy să aibă o strategie la fel de nesinceră şi, eventual, productivă.

Anul trecut, Frontul Naţional s-a dovedit a fi cel mai periculos adversar politic al UMP. Prin schimbarea numelui, respectiv a strategiei politice a partidului, Sarkozy încearcă să vâneze voturile pierdute de FN, sunt de părere autorii scrisorii mai sus menţionate.

De altfel, titulatura propusă face trimitere la esenţa statului francez - republica - o formă de organizare apărută după revoluţia din 1789, delimitată în mod categoric de monarhia absolută a acelor vremuri. Denumirea "Republicanii", se arată într-un editorial apărut în "Le Monde", are un caracter exclusiv, care dă naştere premisei că cei care nu fac parte din acest partid - o majoritate covârşitoare a francezilor - nu împărtăşesc idealurile republicii. Cu alte cuvinte, în afară de "Republicani", ceilalţi francezi nu mai cred în libertate, egalitate şi fraternitate.

Succesul Frontului Naţional l-a determinat pe Sarkozy să se raporteze din ce în ce mai strict la noţiunea de republică. "Democraţia poate fi satisfăcută cu integrarea, nu însă şi republica. Republica nu acceptă minorităţi, ci cheamă la asimilare", a spus el în 2014.

Prin aceste declaraţii, scrie "Le Monde", Sarkozy se încadrează în spiritul vremurilor actuale. "În opinia sa, această republică este închisă, inflexibilă şi ternă". Conducerea UMP nu doar că nu este impresionată de critici, ba chiar pare ferm convinsă că oponenţii politici, pusilanimi şi degringolaţi, nu doresc să mai vorbească despre Franţa. A fi republican, se arată pe pagina online a UMP, înseamnă a cere străinilor să adere "fără excepţii şi reţineri" la valorile Republicii.