1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Sancţiuni care dor

Ce poziţie ar trebui să adopte Occidentul faţă de Rusia după anexarea unei părţi a teritoriului ucrainean? Iată întrebarea cheie pe care şi-o pun în continuare mulţi

Întâlnirea G7 de la Haga

Întâlnirea G7 de la Haga

Succesul amplu al dreptei şi extremei drepte în alegerile franceze, un protest contra establishmentului de stânga de la Paris, „o palmă” usturătoare pentru „socialiştii” lui Francois Hollande, după cum îl văd Le Monde şi Neue Zürcher Zeitung suscită numeroase comentarii.

Editorialele se arată de asemenea, în genere, şocate şi foarte critice faţă de condamnarea la moarte a sute de egipteni acuzaţi de terorism islamist.

Dar atitudinea vestului faţă de Moscova continuă să fie principalul subiect al presei apusene.

„Vestul va izola Rusia” anunţă deopotrivă Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Süddeutsche Zeitung. Care semnalează însă criticile şi scepticismul, iscate îndeosebi la stânga spectrului politic german, de o recentă declaraţie a ministrului german al apărării, precum şi retractările sale ulterioare, considerate jenante de unii analişti.

În reacţie la agresiunea rusească împotriva Ucrainei, Ursula von der Leyen afirmase că, dată fiind criza actuală, ţările de la graniţa răsăriteană a Alianţei Nord-Atlantice, (între care statele baltice, Polonia şi România) au nevoie de semnalul unei întărite prezenţe a NATO.

A urmat o avalanşă de osândiri din partea stângii şi a mişcării pacifiste care a speriat-o într-atât pe von der Leyen, încât s-a văzut nevoită să dea înapoi şi să afirme că n-a vrut nici escaladarea confruntării cu Rusia, nici sporirea efectivelor militare în regiune. În continuare, ministrul apărării a crezut util să-şi explice prolix opinia, spre iritarea ziarului Süddeutsche Zeitung.

Cotidianul din München constată, pe bună dreptate, că „o afirmaţie politică de o propoziţie reclamând apoi alte douăzeci de fraze spre a fi explicată nu face doi bani”. Ziarul de stânga crede că titulara creştin-democrată a ministerului german al apărării n-ar fi dorit de fapt "decât să se vorbească despre ea".

Realitatea e că temerile statelor situate la graniţa răsăriteană a alianţei sunt deopotrivă autentice şi întemeiate, după cum reiese din informaţiile conţinute într-o amplă analiză apărută în Wall Street Journal.

Această analiză scoate în evidenţă că, dată fiind constanta reducere a bugetelor militrare occidentale, NATO ar avea mari probleme să-şi protejeze frontierele de o eventuală agresiune rusă, chiar dacă ar avea voinţa politică s-o facă.

Totuşi, potrivit preşedintelui american „Obama: Moscova va plăti pentru faptele ei”, scrie cotidianul berlinez Die Welt. În care citim: „Întâlnirea grupului G-7 de la Haga şi-a propus depistarea unor răspunsuri la criza din Crimeea. Putin nu e impresionat. Iar ruşii cuceresc ultima bază” militară (ucraineană, din peninsulă).”

Există însă şi veşti bune. „Criza oferă Ucrainei şansa de a se despărţi de structurile ei” caduce şi de a-şi „reorienta” şi eficientiza „economia”, e de părere cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung.

Vestea rea e că apologeţii şi agenţii de influenţă din vest ai lui Vladimir Putin continuă să fie la lucru. Unii, exagerează neînţelegerile din raporturile transatlantice. Alţii, din fericire puţini, insistă asupra unui imaginar drept al Rusiei de a anexa Crimeea.

Nu puţini încearcă în fine să acrediteze ideea că, devreme ce n-ar mai fi chipurile (mai) nimic de făcut, ar fi recomandabil ca vestul să se acomodeze şi să tolereze agresiunea rusă.

Fiindcă, potrivit unui ziar ca Osnabrücker Zeitung, bunăoară, sancţiunile reciproce n-ar duce decât la amplificarea tensiunilor în relaţiile mutuale şi la aruncarea de noi şi noi beţe în roatele unei viitoare cooperări cu Moscova care ar fi, până la urmă, „singura alternativă”.

Din fericire, majoritatea observatorilor occidentali abordează chestiunea mai realist. „E timpul ca vestul să se trezească”, exclamă, exasperat, paşnicul ziar suedez Svenska Dagbladet. La fel vede lucrurile De Telegraaf, din Amsterdam, care pune degetul pe rană, reliefînd că, „dacă vestul rămâne cantonat în osândiri verbale şi sancţiuni anemice, apetitul teritorial al lui Putin va creşte”.

Reutlinger Anzeiger cere deci înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei, astfel încât "să doară". Fiindcă Putin, „acest copil al Războiului Rece crede, vădit, că misiunea sa ar fi rectificarea prezumtivei erori istorice a dezmembrării Uniunii Sovietice. Toate acestea reclamă din partea vestului o ripostă clară, în speţă sancţiuni economice de natură să-i mai răcorească trufia lui Putin, reducând-o la o dimensiune suportabilă”, chiar dacă "şi occidentul va acuza, din cauza sancţiunilor, niscaiva dureri proprii, dureri care vor fi resimţite însă în Rusia net mai puternic.”