Salvarea Greciei: Lumină la capătul tunelului | Economie | DW | 24.01.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Salvarea Greciei: Lumină la capătul tunelului

Miniștrii de Finanțe din zona euro laudă Grecia. Va putea această țară să-și finanțeze din august singură plata datoriilor, după opt ani de sprijin extern major? Atena zice că da, Bruxelles-ul zice că s-ar putea.

Ministrul de Finanțe german în exercițiu, Peter Altmaier, crede că evoluțiile pozitive din programul de refacere financiară a Greciei sunt un succes al poporului grec, dar mai ales o reușită a zonei euro. Timp de trei ani, miniștrii de Finanțe din uniunea monetară au adoptat o poziție dură, pentru a obliga guvernul populist de stânga al premierului elen Alexis Tsipras să îndeplinească obligațiile prevăzute de pachetul de salvare a Greciei, în valoare de multe miliarde de euro. "Măsurile s-au dovedit eficiente", a declarat Peter Altmaier. "Mulți nu au crezut în șansele de succes, în urmă cu trei ani."  

Totul ar trebui să funcționeze conform planului la următoarea plată pentru Grecia din al treilea pachet de salvare, prevăzută pentru februarie. "Progresele Greciei sunt foarte impresionante", a spus șeful portofoliului Finanțelor de la Berlin. Al treilea program de salvare a Greciei, cu un volum posibil de 86 de miliarde de euro, ar urma să se încheie în august anul acesta. "Sunt șanse bune să nu fie nevoie de toți banii", crede Altmaier. El a atras atenția că încheierea programelor de salvare nu înseamnă că Atena poate renunța la disciplina bugetară: "Nu avem voie să periclităm ceea ce s-a făcut bine până acum." Guvernul german așteaptă ca Grecia să prezinte o strategie de creștere economică pentru anii următori.

Brüssel Eurogruppe-Finanzminister-Treffen (Getty Images/AFP/E. Dunand)

Ministrul german Altmaier (stânga) crede că salvarea Greciei va fi finalizată

Tsipras nu mai vrea indicații din afară

Premierul elen Alexis Tsipras le-a promis concetățenilor săi că din august Grecia va decide singură politica sa financiară, fără ordine de la Bruxelles. Tsipras vrea ca țara sa să aibă din nou acces liber la finanțări de pe piața financiară internațională. O agenție de rating a ridicat deja cota de țară a Greciei, în reacție la creșterea economică și la perspectivele bune de viitor. Dar costurile refinanțării datoriilor de stat ale Greciei sunt în continuare mai ridicate pe piața liberă decât cele din programul de salvare pus la dispoziție de zona euro.

Iar șeful guvernului grec și eventualul său succesor nu vor avea cum să nu respecte cerințele și condițiile creditorilor din uniunea monetară. Teoretic, Grecia va plăti până în 2060 datorii la fondul european de salvare ESM. În acești peste 40 de ani, Atena va trebui să atingă un surplus bugetar primar îndeajuns de mare pentru a reduce constant nivelul datoriilor de stat. Datoriile Greciei reprezintă pe moment 179% din PIB. Economiștii susțin că statul elen a depășit nivelul critic, dar populația va avea încă ani buni de suportat economisiri și măsuri de austeritate.

Nu s-a terminat cu economisirile

Anumite măsuri, precum micșorarea pensiilor de stat, se vor face simțite abia în 2019. Theodore Pelagidis de la think-tank-ul "Brookings" crede chiar că guvernul Tsipras ar putea să aplice deja de anul acesta reducerile de pensii, pentru a genera excesul bugetar becesar. În acest caz, expertul economic nu exclude organizarea de alegeri anticipate în Grecia în această vară.

Din cele 110 de măsuri și reforme cerute de creditori, executivul elen a trecut până acum 95 prin Parlament. Restul ar urma să fie validate de legislativul de la Atena până la jumătatea lui februarie. Abia după ce toate măsurile solicitate vor fi fost validate, miniștrii de Finanțe din zona euro vor aproba plata tranșei de 6,7 miliarde de euro pentru statul elen.

Relaxări la plata datoriilor?

După plata acestei tranșe ar urma să înceapă discuții privind relaxări ale condițiilor datoriilor, discuții ce ar urma să fie finalizate până în august. Premierul Tsipras cere o reducere a datoriilor. Șefa FMI, Christine Lagarde, se gândește însă inițial doar la o relaxare a condițiilor datoriilor, adică la prelungirea termenului în care acestea trebuie achitate și la micșorarea dobânzilor. Deja în 2017 a fost convenit de FMI și UE un pachet de măsuri care ar urma să fie aplicat după ce Grecia își va îndeplini toate obligațiile asumate. FMI trebuie să se pronunțe însă în februarie cu privire la continuarea participării sale la programul de salvare a Greciei. Fără un acord al FMI, nici Bundestagul german nu va mai sprijini ajutoarele financiare pentru statul elen.

Griechenland Parlament (Getty Images/AFP/A. Tzortzinis)

Premierul grec Tsipras cere reducerea datoriilor

Germania nu este de acord cu reducerea datoriilor pentru Grecia, poziție împărtășită și de alți creditori din zona euro. FMI a considerat mereu că prognozele europene, potrivit cărora Grecia va fi în stare în curând să-și finanțeze singură plata datoriilor, ar fi prea optimiste.

Creditele neperformante împovărează băncile

O problemă mare rămâne situația precară în care se află cele patru mari bănci ale Greciei. Acestea supraviețuiesc în continuare din credite de urgență de la Banca Centrală a Greciei, care este alimentată la rândul ei de BCE. Băncile dețin un munte de credite neperformante care nu mai pot fi achitate de datornici. Suma totală a acestora s-ar ridica acum la 100 de miliarde de euro. BCE le-a cerut celor patru bănci elene să acopere până la sfârșitul lui 2019 40% din aceste credite. Până acum, totul ar merge conform planului, susține șeful asociației elene a băncilor, Nikolaos Karamouzis. "Dacă economia continuă să crească, dobânzile scad și nesiguranța dispare, atunci putem chiar să grăbim acest proces", a spus Karamouzis. Doar după sanitizarea acestor bănci vor mai ele capabile să furnizeze din nou creditele necesare pentru firmele elene. BCE a executat teste de stres la cele patru bănci grecești iar rezultatele vor fi prezentate în mai.

Atmosferă mai bună

În pofida tuturor problemelor, funcționarii de la Bruxelles spun că actuala cooperare cu guvernul elen, venit la putere în urmă cu trei ani cu idei radicale, este foarte bună. "Alexis Tsipras aplică exact măsurile pe care le combătea când era șef al opoziției", spune un funcționar din UE sub protecția anonimatului. În iunie 2015, Greecia era în pragul incapacității de plată. Doar după presiuni masive ale UE, soldate cu demisia ministrului de Finanțe grec Yanis Varoufakis, situația s-a liniștit iar economia și-a început recuperarea.

Nu ar mai fi nevoie acum de un al patrulea program de salvare, spune ministrul german de Finanțe, Peter Altmaier: "Nu se ia în discuție un astfel de scenariu." Doar în urmă cu un an, opinia celor de la Bruxelles era însă cu totul alta. Pe atunci, orice vizită a inspectorilor europeni în Grecia era motiv de panică. Între timp, economia elenă a reînceput să crească iar deficitele să scadă. În august se va trage linie și se va face socoteala.

Autor: Bernd Riegert/os