Salariul minim: mize politice şi ideologice

Fostul ministru al Economiei, Adrian Videanu, a prezentat recent un plan de relansare economică care prevede, printre altele, creşterea salariului minim de la 600 de lei la 720 şi scăderea contribuţiilor sociale ale angajatorilor cu 3 procente.

Este de remarcat însă că, simultan, PSD prezenta un program economic care prevedea de asemenea creşterea salariului minim pe economie de astă dată la 1000 de lei şi scăderea CAS tot cu 3 procente pentru 2011.

Nivelul salariului minim este important, dar gândirea economică pare să fie aceeaşi. Este de notat că atât PDL cât şi PSD au în vedere reducerea investiţiilor, pentru a putea acoperi deficitul provocat de scăderea contribuţiilor sociale.

Şeful misiunii FMI, aflat la Bucureşti, nu a făcut prea multe comentarii, dar a descurajat repede orice discuţie pe această temă, subliniind că nu va accepta nici o derogare de la deficitul de 4,4% proiectat pentru 2011. În plus, el a atras atenţia asupra unor posibile efecte negative ale creşterii salariului minim.

În ţară, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii protestase cu voce tare împotriva creşterii salariului minim. În opinia preşedintelui acestui for, Ovidiu Nicolescu, o creştere a nivelului minim legal de salarizare ar împinge la faliment încă vreo 50.000 de mici societăţi comerciale, care abia îşi duc zilele.

Evident, estimarea aceasta este în primul rând emoţională. IMM-urile se opun creşterii salariului minim din principiu şi din instinct. Dar nici partidele nu au o argumentaţie destul de convingătoare.

PSD este mai bine plasat, de vreme ce asumă ideologic creşterea nivelului de trai al persoanelor care trăiesc din salariu, dar PDL face evident o mişcare menită să stopeze prăbuşirea în sondajele de opinie.

Fostul ministru al economiei, Adrian Videanu, argumenta cu altă ocazie că ridicarea nivelului minim de salarizare ar fi, în ciuda aparenţelor, o măsură de “dreapta”. În opinia sa, creşterea minimului legal ar scoate la iveală munca la negru, deoarece angajaţii ar primi de cele mai multe ori mai mult de 600 de lei, dar în modalităţi netaxabile.

În sfârşit, ideea creşterii salariului minim este încurajată copios de economiştii ostili capitalului şi investiţiior străine. Aceştia au remarcat că principalii beneficari ai creşterii salariului minim nu vor fi angajaţii din micile societăţi comerciale familiale, ci angajaţii marilor firme cu capital străin, din industrie sau din marile suprafeţe comerciale. În opinia acestor economişti, capitalul străin ar trebui taxat suplimentar, pentru a contribui la nota de plată pe care o plăteşte acum România.

Sindicatele sunt foarte receptive la aceste idei, care aruncă integral vina pentru criza economică asupra capitalului străin. Băncile mai cu seamă ar purta vina pentru marile dezechilibre ale balanţei externe.

Deocamdată aceste idei sunt marginale, dar periodic preşedintele Traian Băsescu mai face câte o scurtă incursiune în acest teritoriu al suveranismului economic, lansând acuzaţii bine receptate de public. De la privatizarea Petrom la conduita recentă a băncilor cu capital străin, Preşedintele şi-a pigmentat discursul cu bine dozate accente suveraniste.

În realitate, spre deosebire de premierul Ungariei, Victor Orban, care ia suveranismul în litera lui, preşedintele Traian Băsescu îşi cultivă cu grija imaginea, dar adoptă în schimb o linie neoliberală în economie, fiind principalul partizan al unui acord cu FMI.

La acest capitol, în ciuda adversităţii ireductibile, nu există nici un dezacord cu PSD, cu care, fără să recunoască vreodată acest lucru, împărtăşeşte de fapt principalele măsuri de relansare economică.

În sfârşit, indiferent de deciziile care vor fi luate acum cu privire la Bugetul pe 2011, dezbaterea despre salariul minim, cu atâtea mize politice şi ideologice, se va afla pe mai departe în centrul atenţiei.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu