1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Sabie cu două tăişuri

Lupta pentru libertate, ofensiva democratizării Orientului Apropiat şi Mijlociu şi viitorul conflictului ruso-cecen după uciderea lui Aslan Mashadov domină azi tematic editorialele occidentale.

Preşedinte legitim sau şef terorist? Sau şi una şi alta? Aslan Mashadov, a cărui ucidere ar putea fi o victorie rusească a la Pyrrhus

Preşedinte legitim sau şef terorist? Sau şi una şi alta? Aslan Mashadov, a cărui ucidere ar putea fi o victorie rusească "a la Pyrrhus"

Frankfurter Allgemeine Zeitung evocă uriaşul influx de capital occidental pe pieţele esteuropene şi consecutiva creştere puternică a indicelor bursiere de la Budapesta şi mai ales de la Bucureşti şi Sofia, care a plasat monedele română şi bulgară subpresiunea unor reaprecieri masive.

Neue Zuercher Zeitung analizează consecinţele alegerilor din Moldova, semnalând că opoziţia basarabeană nu e deloc înclinată să repete demonstraţiile de la Kiev, ci favorizează în schimb alegerile anticipate, prin blocarea în parlament a realegerii lui Voronin. Potrivit ziarului elveţian, instrumentul anticipatelor ar fi o "sabie cu două tăişuri", întrucât formaţiunile opoziţiei ar putea fi "percepute de electorat drept căutând nod în papură" şi ar putea ca atare "pierde voturi" (în favoarea unor comunişti actualmente slăbiţi). La rândul său, preşedintele Voronin, care acuză Moscova de destabilizarea Moldovei prin susţinerea activă a secesioniştilor transnistreni, pare dispus să accepte ideea anticipatelor şi a promis basarabenilor "rezolvarea rapidă a chestiunii transnistrene prin elaboarea unui nou model de autonomie pentru regiunea separatistă".

Ziarele germane elogiază în genere înăsprirea legislaţiei reglementând dreptul la întrunire. Stuttgarter Zeitung semnalează importanţa acordului încheiat în acest domeniu de partidele democratice guvernamentale de stânga şi cele din opoziţie, de dreapta, menite să elimine posibilitatea neonaziştilor de a şifona imaginea externă a Germaniei prin demonstraţii de portest organmizate bunăaoră în preajma unor monumente dedicate victimelor Holocaustului. "Succesul acestei rare înţelegeri dintre social-democraţi şi creştin-democraţii germani este încurajator", notează cotidianul din Stuttgart. Luebecker Nachrichten se teme că modificarea legislativă nu va izbuti să îngrădească incitările la ură, marşurile şi protestele extremei drepte, ci doar să-i forţeze pe extremişti să-şi articuleze acţiunile mai subtil şi mai înşelător. Ziarul cere menţinerea trează a vigilenţei generale, avertizează faţă de iluzia că severitatea legii ar putea elimina din joc mentalitatea neonazistă, extrema dreaptă rămânând în schimb vulnerabilă la sistematica ei contracarare de către democraţi fermi" (în hotărârea de a apăra libertatea). Şi ziarul berlinez Die Welt elogiază lovitura legislativă aplicată în fapt partidului neonazist NPD, considerând însă că această limitare a libertăţilor fundamentale, ce-i drept necesară în vederea prezervării prestigiului statului şi parlamentului german, nu e totuşi decisivă în lupta împotriva extremismului.

Decisivă e în schimb ofensiva libertăţii în Orientul Mijlociu. In context, liderii ţărilor care s-au opus proiectului neoconservator american şi mai cu seamă intervenţiei SUA în Irak se confruntă cu mari dificultăţi. Analizând evoluţia situaţiei din Liban, ziarul francez Telegramme notează: "Franţa poate să repete la nesfârşit că modificările (democratice) din lumea arabă ar fi fost inaugurate de mult, prin schimbarea de generaţie de la cârma Iordaniei sau Marocului. Parisul nu crede în efectul dominoului în Orientul Apropiat, în reacţia în lanţ democratică din regiune". Ca una care nu ştie să piardă, pricinoasa "diplomaţie franceză stăruie neostoit să-şi bată joc de Casa Albă care nu reuşeşte să iasă din mocirla irakiană". In ce-l priveşte, Jaques Chirac, "un partizan al statu-quoului a fost atât de imprudent, încât să mizeze pe un parteneriat strategic cu dictatorul sirian Hafez el Assad", aşa cum cu două decenii înainte (Franţa) "mizaze pe Saddam Hussein", relevă ziarul breton.

Nici Le Monde, care nu şi-a ascuns niciodată apriga adversitate faţă de administraţia americană nu mai poate nega noile realităţi, pe care ziarul le defineşte prin trimiterea la Primăvara de la Praga din 1968, ca fiind "o primăvară arabă". Dar ziarul insistă, fără să dea argumente, că "semnele democratizării din Orientul Mijlociu, lansate de alegerile irakiene şi palestiniene precum şi de mobilizarea (antisiriană) a populaţiei libaneze" n-ar fi meritul "neoconservatorilor" din jurul lui George Bush. Totuşi, în mod semnificativ, ziarul parizian admite poate pentru prima dată că "ar fi o greşeală să se condiţioneze orice democratizare durabilă a regiunii de conflictul israeliano-palestinian".

Ziarul austriac Kurier preferă să compare Libanul cu Bosnia şi nu cu Ucraina. În vreme ce Financial Times din Londra, de asemenea un ziar de regulă foarte critic la adresa Casei Albe, se arată impresionat de manifestaţia organizată ieri la Beirut de organizaţia prosiriană şi proiraniană Hizbolah. Uitând că e vorba de o grupare teroristă cotidianul britanic afirmă că "această mişcare, care şi-a câştigat faima forţând Israelul să se retragă din sudul Libanului, ar trebui să fie inclusă în orice rezolvare viitoare a situaţiei din această ţară", întrucât reprezintă segmentul şiit al populaţiei libaneze.

In favoarea negocierilor cu teroriştii ceceni pledează şi unii analişti care comentează uciderea în Caucaz a fostului preşedinte Aslan Mashadov. Le Soir din Belgia crede că "odată cu Mashadov dispare o personalitate ce trecea drept moderată". Ziarul aminteşte că Mashadov a negociat finalul primului război ceceno-rus, în 1996, înainte de a fi ales în fruntea micii republici din Caucaz. Şi Kommersant din Moscova înclină spre teza unei victorii ruseşti a la Pirus. Cotidianul aminteşte de ofertele de negocieri avansate Rusiei de Mashadov şi consideră că "apariţia la cârma rebelilor ceceni a unor lideri noi va amplifica terorismul". Tot în capitala Rusiei, Gazeta prevede că "succesorul său va fi comandantul cecen Doku Umarov, cel care-l ameninţase cu moartea pe Mashadov", în cazul în care fostul preşedinte ar fi îndrăznit să negocieze cu "necredincioşii ruşi". Rzeczpospolita de la Varşovia evocă şi figura liderului terorist Basaiev, opinând că "sângerosul război din zonă va mai continua multă vreme, dacă nu i se va găsi un succesor demn lui Mashadov". Fiindcă orice tratative cu "djihadistul" Basaiev ar fi imposibile, conchide şi italianul Corriere de la Sera.

  • Data 09.03.2005
  • Autoare/Autor Petre iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B15u
  • Data 09.03.2005
  • Autoare/Autor Petre iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B15u