Sabia boantă a UE în cazul Ungariei

Viktor Orban și Comisia Europeană: cele două părți nu reușesc să se înțeleagă. Nu e de mirare. Premierul ungar vrea să construiască pe față o ”democrație iliberală”, iar de la începutul celui de-al doilea mandat al său în 2010 (primul a durat din 1998 până în 2002) s-a apropiat tot mai mult de acest țel. Fie că a fost vorba despre legea mass-media, prin care a extins controlul statului asupra presei, fie reforma justiției, prin care a preluat controlul asupra justiției, sau o lege prin care și-a extins influența asupra băncii centrale – de fiecare dată UE a aplicat proceduri de infringement împotriva Ungariei. De cele mai multe ori Orban ceda cât era necesar, iar unele proceduri durează ani de zile fără consecințe. Recent a fost vorba despre refuzul lui Orban referitor la politica față de refugiați.

Cele mai recente dispute s-au concentrat pe două lucruri: Comisia Europeană a aplicat o nouă procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei pentru legea privind ONG-urile, iar în disputa privind legea universităților a fost declanșată chiar o nouă procedură de infringement.

Amnesty vrea să ignore legea

În primul caz, Budapesta obligă ONG-urile care primesc mai mult de 24.000 euro pe an din străinătate să fie înregistrate. În plus, aceste ONG-uri trebuie să se legitimeze în public ca ”Organizații care primesc fonduri din străinătate”. Parlamentul Ungariei a introdus această lege în iunie. Guvernul argumentează că în acest fel se va obține mai multă transparență și se va combate spălarea banilor și finanțarea terorismului. Comisia vede însă o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale ale UE, mai ales a dreptului de asociere. ”Așteptăm ca autoritățile ungare să reacționeze în decurs de o lună”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans. Dacă până atunci nu apare nicio reacție sau luarea de poziție a Budapestei nu satisface Comisia, aceasta va declanșa o nouă procedură de infringement.

Legea împotriva ONG-urilor se îndreaptă și împotriva organizației Amnesty International, care a declarat că o va ignora. Amnesty se bucură de semnalul din partea Bruxellesului: ”Legea Ungariei cu privire la ONG-uri este menită să stigmatizeze și să defăimeze aceste organziații. Pasul anunțat de Comisie constituie un semnal puternic, care arată că asemenea atacuri la adresa societății civile nu vor fi tolerate în UE”, se spune într-o declarație.

Campanie anti-Soros

În cel de-al doilea caz, procedura de infringement a fost declanșată în aprilie. Guvernul ungar modificase legea universităților. Criticii acestei măsuri consideră că ea este îndreptată împotriva ”Central European University” din Budapesta, menită să provoace închiderea ei. Universitatea a fost înființată în 1991 de către miliardarul evreu american George Soros, născut în Ungaria. Soros sprijină o serie întreagă de organizații pentru drepturile omului și drepturi civice din țara sa de origine.

Lupta între conceptul lui Viktor Orban al unei ”democrații iliberale” și cel al unei ”societăți deschise”, susținut de George Soros, s-a transformat într-o bătălie personală între cei doi. Orban a lansat chiar o campanie națională cu afișe mari în care imaginea unui Soros zâmbitor este însoțită de următorul text: ”Să nu-l lăsăm pe Soros să râdă ultimul.” Mai multe panouri au fost mâzgălite cu inscripția ”jidan împuțit”. Orban îi impută lui Soros că prin organizații finanțate de el ar atrage refugiați să vină în Ungaria. Miliardarul american a negat aceste acuzații. Soros s-a arătat îngrozit de ”antisemitismul” și ”dezinformările” guvernului de la Budapesta și i-a reproșat lui Orban că ar fi înființat un ”stat mafiot”.

Coincidență sau nu, în aceeași zi în care Comisia de la Bruxelles a anunțat măsuri mai dure împotriva lui Orban, guvernul ungar a anunțat că acțiunea cu afișele se va încheia sâmbăta viitoare. Trei zile mai târziu este așteptat premierul israelian Benjamin Netanyahu în capitala Ungariei.

Orban nu trebuie să se teamă

Pe când Comisia nu intervine în chestiunea cu Soros, ea așteaptă răspunsurile guvernului referitoare la legile incriminate. La legea privind ONG-urile este vorba despre o clarificare. La legea universităților, procedura de infringement fiind declanșată, Budapesta trebuie să trimită un set de modificări. În lipsa acestora, Comisia poate să atace legea la Curtea Europeană de Justiție. N-ar fi ceva ieșit din comun. Împotriva Ungariei au fost declanșate peste 80 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Este vorba, printre altele, de legi și acțiuni care pun sub semnul întrebării democrația și statul de drept.

Cu toate acestea, Orban nu are de ce să se teamă de eventuale consecințe. Cel mai bun exemplu e Polonia, acolo unde Comisia a identificat o erodare și mai serioasă a statului de drept. În cel mai rău caz, Poloniei i se poate retrage dreptul la vot în UE. O consecință puțin probabilă, având în vedere că pentru o asemenea măsură e nevoie de unanimitatea statelor membre. Cel puțin un stat ar spune NU: Ungaria. Iar în ceea ce privește Ungaria, vicepreședintele Comisiei, Timmermans, nu consideră că statul de drept este amenințat în mod sistematic.

Că Orban nu trebuie să se teamă reiese și din faptul că europarlamentarii partidului său Fidesz fac parte din grupul Partidului Popular European (PPE). Toate încercările celorlalte grupuri să forțeze excluderea Fidesz din PPE au eșuat. Într-o oarecare măsură, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, tratează tendințele autoritare cu o doză de umor: la un summit în 2015, l-a întâmpinat pe Orban cu cuvintele ”Bună, dictatorule”.

Autor: Christoph Hasselbach / lp