1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Săracii şi oligarhii

Prea săraci pentru a fi bogaţi şi prea bogaţi pentru a fi săraci - dilema clasei de mijloc din ţări precum România. În 2012, relevă unele studii, doar 10 la sută dintre români puteau fi încadraţi în clasa de mijloc.

În primii ani de după evenimentele din 1989, clasa de mijloc, pilonul cel mai important al societăţilor occidentale, a lipsit cu desăvârşire în România.

Situaţiei oricum dificile i s-a adăugat şi criza economică şi financiară, care a dus la o scădere masivă a salariilor şi a redus la jumătate numărul românilor care făceau parte din şi aşa fragila clasă de mijloc.

Însă o deteriorare a nivelului de trai a avut loc şi în alte ţări din sud-estul Europei. Din punct de vedere al veniturilor lunare, doar 10 la sută dintre sârbi şi croaţi aparţin păturii sociale de mijloc. Şi mai puţin îmbucurătoare este situaţia din Bulgaria, unde specialişti vorbesc despre o clasă de mijloc "invizibilă". Cel mult 8 la sută dintre bulgari pot fi încadraţi în definiţia clasei de mijloc, relevă investigaţii sociologice recente.

Motor al democraţiei

Încă înaintea celui de-al doilea război mondial, în sud-estul continentului european, clasa de mijloc nu era foarte dezvoltată. În plus, ideologia comunistă a luptei de clasă a dus la dispariţia aproape totală a acesteia.

Modificările apărute în structura socială şi economiile fostelor ţări comuniste după 1989 nu au dus şi la o consolidare a clasei de mijloc. Cât despre Bulgaria, Petăr Stoianov, considerat a fi primul preşedinte necomunist al ţării, admite că procesul de privatizare a obiectivelor industriale deţinute de stat a fost prost gândit.

Prin urmare, spune Stoianov, banii au gravitat în jurul unor cercuri de putere, care au reuşit să îşi păstreze influenţa şi după schimbarea de regim din ţară. Foştii funcţionari din cadrul Partidului Comunist, precum şi angajaţi ai serviciilor secrete s-au folosit de momentele de degringoladă din acele vremuri pentru a se îmbogăţi peste noapte. Au devenit, peste noapte, "capitalişti". Astfel, în mediul economic şi politic au apărut structuri oligarhice, care împiedică dezvoltarea unui mediu concurenţial corect în Bulgaria, mai este de părere demnitarul bulgar.

Interese meschine

Privit strict din punct de vedere economic, această "nouă" clasă de mijloc din fostele state comuniste nu a luat naştere datorită vreunei performanţe manageriale deosebite, ci este rezultatul afacerilor desfăşurate în zona gri a legalităţii, este de părere Wolfgang Höpken, de la Societatea de studii sud-est-europene. "Această nouă clasă socială nu este interesată de buna funcţionare a statului de drept", afirmă germanul. În opinia lui Höpken, "noii bogaţi ai ţării sunt mai degrabă interesaţi de relaţiile clientelare şi de structurile politice care le permit să acţioneze şi pe viitor exact în acelaşi fel în care acţionează în prezent".

Din acest motiv, comparaţia unui astfel de tip de clasă de mijloc cu clasa de mijloc din spaţiul occidental este doar parţial corectă.

Pe de altă parte, aşa-numitul proces de "brain-drain", respectiv exodul creierelor capabile care are loc în vestul Europei duce la o diminuare a numărului tinerilor bine pregătiţi, dinamici şi creativi, în Europa de Sud-Est. Prin ricoşeu, acest lucru se răsfrânge inclusiv asupra stabilităţii sociale.

Fără ajutor, statelor balcanice le va fi greu să treacă cu bine de tranziţia către o societate civilă modernă, în care clasa de mijloc are un rol hotărâtor.

Tocmai de aceea, nu puţini analişti sunt de părere că perspectiva europeană este singura posibilitate pe care o au aceste ţări de a-şi îmbunăţi situaţia.