1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Săptămâna viitoare debutează negocierile UE-Turcia

După ce statele Uniunii Europene, cu excepţia Austriei, au convenit o agendă comună, pe 3 octombrie debutează negocierile de aderare cu Turcia. Aceste negocieri au final deschis, ceea ce înseamnă că nu trebuie neapărat să se termine cu admiterea Turciei în Uniune. Executivul de la Viena, insistă ca varianta unui parteneriat privilegiat să fie cuprinsă în declaraţia privind ţelurile negocierilor, condiţionând de asemenea debutarea tratativelor cu Ankara de iniţierea unor discuţii similare cu Croaţia. Subiectul încinge aşadar spiritele în ţările europene, şi mai ales în Germania, unde partidele împărtăşesc păreri divergente. Pe când social-democraţii vor să vadă într-o bună zi reprezentanţii Ankarei

default

în structurile comunitare, conservatorii solicită crearea unui parteneriat privilegiat UE – Turcia.

În Germania, unii privesc aderarea Turciei la UE ca pe o şansă, alţii, dimpotrivă, ca pe o ameninţare. Pe de o parte sunt social-democraţii şi ecologiştii, care în cei şapte ani de guvernare au susţinut întotdeauna poziţia Ankarei, cerând iniţierea negocierilor de aderare. Pe de alta sunt partidele conservatoare, Uniunea Creştin Democrată şi Uniunea Creştin Socială din Bavaria, adversare oricăror tratative. În ultima sa declaraţie de guvernământ, rostită înaintea alegerilor anticipate, cancelarul Gerhard Schroeder a abordat şi politica europeană a cabinetului său. Adresându-se scepticilor, Schroeder a subliniat: „Negocierile de aderare a Turciei vor dura 10 până la 15 ani. Planul european de negociere prevede reducerea până la zero, a venirii forţei de muncă turceşti la noi. Planul mai prevede posibilitatea întreruperii sau încheierii, oricând, a negocierilor. Astfel, ţările Uniunii Europene, între care şi Germania, nu sunt ameninţate de greutăţi incomensurabile, o dată iniţiat procesul de negociere.”

Dar tocmai aceste posibile greutăţi incomensurabile sunt de natură să-i neliniştească pe conservatori. Angela Merkel, preşedinta Uniunii Creştin Democrate şi candidată la funcţia de cancelar, a respins strict în campania electorală posibilitatea ca Turcia să devină membră cu drepturi depline a UE. Ea a declarat: „Argumentul în favoarea poziţiei noastre este acela că suntem deja 25 de state membre, cu România şi Bulgaria se vor mai adăuga încă două, astfel încât capacitatea de integrare a Uniunii este de pe acum suprasolicitată. Sunt încredinţată că Europa nu va putea face faţă acestei sarcini, şi de aceea ne pronunţăm în favoarea unui parteneriat privilegiat.”

Parteneriat Privilegiat – aceasta este propunerea conservatorilor, de apropiere a Turciei de Uniunea Europeană, fără ca ţării de la Bosfor să i se acorde statutul de mebru cu drepturi depline. În urmă cu un an, conservatorii germani s-au gândit chiar să lanseze o campanie de strângere de semnături pentru a împiedica iniţierea negocierilor de aderare. După protestele guvernului Schroeder şi după ecoul negativ stârnit în părţi ale societăţii , planul a fost abandonat. Conservatorii îşi menţin însă convingerea că admiterea Turciei ar suprasolicita Uniunea, din punct de vedere politic şi economic.

Ecologiştii şi social-democraţii, în schimb, sunt încredinţaţi că, din punct de vedere geopolitic, UE nu poate renunţa la Turcia dacă vrea să-şi vadă stabilitatea garantată. După 11 septembrie, Gerhard Schroeder a insistat în mod special asupra acestui aspect. „ Dacă vom reuşi”, a spus Schroeder, „să legăm un mahomedanism non-fundamentalist de valorile iluminismului occidental, atunci vom spori într-o manieră deloc neglijabilă securitatea Germaniei şi a întregii Europe.”

Cu toate acestea, social-democraţii, împreună cu ecologiştii, ştiu că Turcia nu este nici pe departe aptă de a fi primită în Uniune, nici acum şi nici în termen mediu, în ciuda reformelor iniţiate de Ankara în ultima vreme. Lidera ecologiştilor, Claudia Roth, a subliniat că adoptarea unor legi noi nu este suficientă: „Pe hâtie, progresele Ankarei sunt notabile. Trebuie însă ca legile adoptate să fie transpuse în practică, mai ales în domeniul respectării drepturilor omului, a renunţării, de către aparatul de stat, la tortură şi violenţă. Este necesar ca tortura să fie eliminată din practicile poliţiei şi a serviciilor de securitate. Iar cei care s-au văcut vinovaţi de asemenea delicte trebuie să fie traşi la răspundere.”

Consens între partidele germane există doar la recomandarea ca UE să-şi ţină uşa deschisă pentru Turcia numai câtă vreme Ankara avansează pe drumul reformei, îndeplinind cerinţele Bruxelles-ului.

  • Data 29.09.2005
  • Autoare/Autor Nina Werkhauser / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1TO
  • Data 29.09.2005
  • Autoare/Autor Nina Werkhauser / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1TO