1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Să se interzică cuvântul „rom“ !

Deputatul PDL Adrian Gurzău a anunţat că va iniţia o lege prin care să se interzică utilizarea denumirii de „rom“ în loc de „ţigan“, susţinând că apelativul de rom aduce prejudicii românilor din străinatate.

default

Romi sau ţigani?

Iniţiatorul a primit deja adeziuni de la unii dintre colegii săi, care au invocat în sprijinul lor şi declaraţii recente ale preşedintelui Traian Băsescu.

Într-un interviu acordat postului public de radio, preşedintele Traian Băsescu a spus că „politic, în România s-a făcut o mare greşeală când s-a schimbat numele acestei minorităţi din ţigani în romi. (...) A fost decizia noastră politică, - a continuat preşedintele - nu mai ştiu cine a luat-o, nici n-am dat atenţie atunci, dar ea s-a produs şi în momentul de faţă la mulţi dintre cetăţenii europeni există o confuzie, dacă romii înseamnă românii, toţi 22 de milioane sau e vorba de o etnie“.

Declaraţia aceasta exprimă o preocupare foarte populară în România, aici unde oamenii speraseră să scăpe uşor de complexele de inferioritate ale Estului.

Încurajat de altfel de opinia preşedintelui, deputatul PDL Adrian Gurzău a anunţat că intenţionează să interzică prin lege folosirea cuvântului „rom“ în loc de „ţigan“, în aşa fel încât occidentalii să nu mai facă astfel de confuzii defavorabile.

În comunicatul său, Adrian Gurzău mai precizează că face această propunere „ca mijloc de protejare a românilor care ar putea fi afectaţi de rele tratamente şi de discriminare negativă în spaţiul ostil ţiganilor, pe nedrept“.

Dar este de observat mai întîi că nu există în România nici o lege care să impună termenul „rom“ în locul aceluia de „ţigan“. Nu a existat de asemenea nici o decizie politică atribuită cuiva anume care să scoată din limbă cuvântul ţigan în favoarea aceluia de rom.

A existat în schimb o mare presiune mediatică organizată de ONG-urile care au militat în favoarea grupurilor defavorizate şi care au acţionat în virtutea ideii că numele de ţigan, prin încărcătura sa istorică negativă, ar putea fi un mare obstacol în calea emancipării şi integrării sociale.

Destui ziarişti şi oameni care se exprimă public au continuat însă să folosească cuvântul ţigan, care nu conţine doar straturi şi straturi de oprobriu, ci şi o mulţime de conotaţii pozitive. Ca orice cuvânt vechi, are o mare şi seducătoare încărcătură semantică. De altfel, istoricii înşişi preferă termenul de ţigan, care se găseşte în toate izvoarele vechi.

Aşadar, dacă nu există nici o lege care să interzică cuvântul ţigan şi nici măcar o decizie politică formală, atunci o lege de semn contrar ar fi nu doar ceva exagerat, dar şi o expresă încălcare a libertăţii cuvântului.

Este surprinzător iarăşi că preşedintele Traian Băsescu cât şi deputatul Gurzău dau de înţeles că termenul rom este o invenţie foarte recentă şi nu par să-i cunoască originea.

În realitate, cuvîntul este asumat de ţiganii din România încă din perioada interbelică. Aşa cum arată istoricul Lucian Nastasă, „în 1933 A. Lăzărescu-Lăzurică, ţigan de origine şi prosper om de afaceri bucureştean, semnatar ocazional al câtorva articole în Universul şi Adevărul literar, a înfiinţat Uniunea generală a Romilor din România“. A. Lăzărescu-Lăzurică voia în felul acesta să se distingă de mai vechea Asociaţie Generală a Ţiganilor din România.

Preşedintele Traian Băsescu pare de asemenea să ignore chiar conţinutul Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, asumat oficial, care arată, cu intenţie descriptivă şi normativă în acelaşi timp, că termenul „rom“ a fost însuşit de „elitele romilor din România pentru a evita stigmatul etnic“.

Sau poate că preşedintele nu ignoră Raportul, dar a crezut de cuviinţă să se dezice acum de premisele şi concluziile sale.

În orice caz, a rezolva o dispută politico-lingvistică atât de complicată printr-o interdicţie legală ar fi o mare greşeală. Înainte de persevera pe această cale, legiuitorii de la Bucureşti ar trebui să se întrebe de ce, de exemplu, primăria oraşului Roma nu se plânge, la rândul ei, de confuzii defavorabile.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu