1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Să nu ne bucurăm prea devreme

În timp ce o parte a presei salută revenirea Greciei pe piaţa de capital, alţi analişti avertizează că sfârşitul crizei nu se întrezăreşte

"Investitorii iubesc din nou Grecia" titrează în ediţia sa online cotidianul economic german Handelsblatt, referitor la emiterea de obligaţiuni de stat de către Atena. Este pentru prima dată că statul elen se vede în măsură să facă acest lucru de la debutul crizei, în 2010, aminteşte ziarul citat, dar apreciază, în acelaşi timp, că revenirea Greciei pe pieţele de capital reprezintă "un test" cu valoare de "simbol". Până la depăşirea în totalitate a crizei "mai e un drum lung, Grecia fiind pe mai departe dependentă de sprijin financiar internaţional - din partea statelor euro şi a Fondului Monetar Internaţional".

Şi Kölner-Stadtanzeiger salută progresele statului elen, care "după ce cu patru ani în urmă era cât pe ce să se prăbuşească financiar, a obţinut din nou capital de la investitorii privaţi". E vorba concret de trei miliarde de euro.

"Economiştii avertizează faţă de o prea mare euforie pe pieţele financiare" - citim pe prima pagină a cotidianului münchenez Süddeutsche Zeitung. Acesta explică: "Noile obigaţiuni de stat puse în vânzare de Atena au declanşat o cerere imensă, dar potrivit experţilor criza euro n-a trecut".

Acelaşi Süddeutsche Zeitung îşi intitulează şi comentariul pe această temă semnificativ "Să nu ne bucurăm prea devreme". Semnatarul articolului admite că Atena a făcut progrese mai mari decât mulţi ar fi crezut, dar aminteşte că "revigorarea economiei europene, la care asistăm în prezent, e susţinută, pe mai departe, de o serie întreagă de măsuri de urgenţă, înainte de toate de o politică monetară neconvenţională practicată de Banca Centrală Europeană. Abia atunci când se va întrevedea sfârşitul acestor măsuri de urgenţă şi economia va creşte prin ea însăşi, abia atunci se va putea vorbi de un sfârşit al crizei."

Mai mult decât atât, în ediţia sa electronică, Frankfurter Rundschau atrage atenţia asupra riscurilor unei deflaţii în rândul statelor marcate de criza euro. "Pericolul scăderii preţurilor i-ar putea determina pe consumatorii europeni să amâne achiziţii costisitoare, ceea ce ar împinge economia pe o pantă descendentă."

Tot Frankfurter Rundschau îşi opreşte atenţia şi asupra temerilor Republicii Moldova de a împărtăşi soarta Ucrainei şi relatează despre recentele proteste de la Chişinău, desfăşurate sub motto-ul "Aici nu este Crimeea". Rusia, constată acelaşi cotidian, "încearcă prin presiuni să frâneze cursul european al Chişinăului şi să împiedice semnarea Acordului de Asociere cu UE".

La rândul său, Tagesspiegel din Berlin notează că, în acest context, Republica Moldova s-a văzut nevoită "să-şi plaseze trupele în stare de alertă".

Referitor la Ucraina şi la povara pe care o reprezintă pentru aceasta scumpirea importurilor de gaz din Rusia, cotidianul economic Handeslsblatt notează că "Ungaria vrea să vină în sprijinul Ucrainei, livrându-i gaz metan".