1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Să ne întoarcem o clipă la originile democraţiei republicane

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a propus vot deschis la legea privitoare la Roşia Montana. Se aşteaptă reacţia social-democraţilor.

Roşia Montană

Roşia Montană

Despre votul deschis şi votul secret s-a discutat foarte mult. Subiectul se confundă cu istoria însăşi a democraţiei într-un sens la mai larg, care trimite până la vechii greci şi începuturile republicii romane. La origini se vota deschis, dar apoi presiunile care se exercitau de către cei puternici asupra electorilor slabi au dus la apariţia votului secret, menit să asigure libertatea de conştiinţă. J.J. Rousseau, care simpatiza cu practica republicană a votului deschis, cita pe Cicero după care republica romană a fost distrusă de introducerea votului secret.

La Bucureşti, în Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională (CPUN), în primăvara anului 1990, dezbaterea a fost reluată cu toată ingenuitatea începuturilor. Mircea Dinescu, aflat în sală pe locurile „personalităţilor”, pleda pentru votul deschis, declarând că deputatul trebuie să voteze cu stânga ridicată şi cu dreapta pe inimă. Suna frumos, dar ţărăniştii mai vârstnici, care aduceau cu ei o experienţă democratică largă, nu cădeau pradă atât de uşor efuziunilor „republicane”, opunând argumente contrare. Ei ştiau mult mai bine că votul deschis poate deveni foarte repede instrumentul tiraniei. Mai ales în 1990, în acea ambianţă de violenţă publică şi de manipulare mediatică, votul deschis ar fi devenit o vulnerabilitate. Bineînţeles că toate tipurile de vot au fost acceptate, dar se discuta la vremea aceea despre principiile mari şi despre practicile care ar trebui să prevaleze.

În Parlamentul de la Bucureşti subiectul a revenit periodic oridecâte ori se ajungea la o situaţie complicată. Unii cereau cu totdinadisnul vot secret, iar alţii, dimpotrivă vot deschis, după interesele de moment. Acum se repetă istoria. Preşedintele Senatului Crin Antonescu a anunţat că se pronunţă pentru votul deschis în ce priveşte legea privind Roşia Montană: “Nu există niciun motiv pentru a susţine la această lege votul secret. Trebuie să avem toţi, lideri, partide, parlamentari, curajul şi demnitatea de a asuma public opţiunea noastră. Susţin votul deschis, votul nominal, în această chestiune”, a conchis Crin Antonescu.

După 20 de ani de democraţie dezbaterea însăşi despre vot secret şi vot deschis a devenit mult mai complicată. Astăzi se ştie prea bine nu doar că votul deschis îi poate dezavantaja pe cei slabi, aflaţi în minoritate, dar şi că votul secret îi favorizează pe corupţi. S-a spus adesea că deputaţii adoptă măsuri îndoielnice “la adăpostul votului secret”. Am putea spune că astăzi când dezbaterile parlamentare sunt transmise la televiziune sau on line votul secret pare mai dubios decât votul deschis. În epoca noastră, alegătorii vor să ştie cum a votat alesul lor.

În orice caz în privinţa exploatării de la Roşia Montană, cetăţenii cei mulţi şi neimplicaţi personal în afacerea cu cianuri şi-ar dori ca votul să fie deschis, în timp ce lobbyiştii de la RMGC ar prefera, fireşte, ca votul să fie secret. De aceea propunerea lui Crin Antonescu are şanse să fie bine primită. E o propunere bună în contextul acesta otrăvit în care mulţi politicieni sunt bănuiţi de corupţie. Cei care susţin exploatarea cu cianuri în mod complet dezinteresat din motive economice de interes general, vor avea curajul să-şi expună punctele lor de vedere şi să voteze în favoarea legii fără teamă. Alţii însă se vor teme poate că se va descoperi un conflict de interese.

Sunt prea multe suspiciuni şi de aceea ar fi cel mai nimerit ca fiecare să pledeze deschis pentru convingerile sale. Vom vedea atunci câte acuzaţii nedrepte au fost formulate şi câte indignări ipocrite. Uneori este bine să ne întoarcem, pentru o clipă, la originile democraţiei republicane.