1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Săptămâna politică românească

Cristian Ştefănescu23 octombrie 2004
https://p.dw.com/p/B36k
La Congresul PSD, leit-motivul a fost "noul PSD", al tinerilor. Tinerii n-au dansat decât o lună...
La Congresul PSD, leit-motivul a fost "noul PSD", al tinerilor. Tinerii n-au dansat decât o lună...Imagine: DW

E disperare mare, în prag de campanie electorală, pe scena politică românească. Un sondaj dat publicităţii la mijlocul acestei săptămâni punctează dezinteresul românilor faţă de politică – un dezinteres avându-şi rădăcinile în opacitatea sistemului pe care, indiferent de ce, anume, înseamnă mecanismele democratice în democraţiile tradiţionale, oamenii de rând din societăţile post-comuniste, transformaţi, şi ei, o dată la patru ani în alegători, nu îl pot influenţa. Acelaşi sondaj, însă, vorbeşte despre o echilibrare a şanselor principalilor actori de pe scena electorală.

Că aşa stau lucrurile putem deduce nu doar din cifrele Barometrului de Opinie Publică ci şi din starea de nervozitate ce caracterizează, de un timp, interiorul Partidului Social Democrat. Din noul PSD s-a ales, iată, praful mai ceva decât în cazul Adrian Mutu (altfel, capul de afiş al actualităţii româneşti, în ultima săptămână). De tinerii promovabili, subiectul central al unui congres extraordinar, au cam uitat mai marii partidului de guvernământ. Nu ştim dacă tocmai soarta juniorilor social-democraţi l-a enervat pe şeful lor, Victor Ponta, sau faptul că acea celebră lista cu ”101 dalmaţieni”, difuzată de organizaţii de tineret din opoziţie, s-a dovedit a fi corectă. Cert este că peste supărarea acumulată a venit şi un comunicat al managerului de campanie al PSD, Dan Nica, cel care (Ponta dixit), a la maniere de Pristanda, supraevalua numărul tinerilor rămaşi în poziţii eligibile pe listele înaintabile Biroului Electoral Central. Furia lui Ponta l-a iritat pe Octav Cozmâncă, preşedintele executiv al PSD avertizând, tocmai de la Suceava, că pe mai tânărul său coleg mirosind a rebeliune îl aşteaptă curtea marţială a Biroului Executiv al partidului.

Un alt semn de nervozitate a fost semnalizat de acelaşi Cozmâncă. Probabil că liderii PSD au înţeles stupefacţia pe care unii o vor trăi, pe 28 noiembrie, când, mergând să voteze viitorul preşedinte, nu-l vor mai găsi pe liste pe Ion Iliescu. Şi, atunci, şi-au zis ei, liderii PSD, ce-ar fi s-o lăsăm în sărăcie de Constituţie şi să-i cerem bătrânului staroste de partid să pogoare în mulţime şi să le explice chiar el muritorilor de rând cum devine chestiunea cu un imposibil al treilea mandat şi charisma pe care boborul musai s-o vadă la Adrian Năstase, indiferent dacă premierul catindat la Preşedinţie o are sau nu?

Săptămâna aceasta a mai adus o confirmare: candidatul Alianţei Dreptate şi Adevăr pentru funcţia de şef al unui eventual Executiv constituit în cazul unui succes al liberal-democraţilor în scurtinul parlamentar din noiembrie este Călin Popescu-Tăriceanu. Dacă este sau nu cea mai bună dintre soluţiile aflate la îndemâna opoziţiei rămâne de văzut. Între timp, Traian Băsescu – pretendentul Alianţei la funcţia de preşedinte – a avut cuvinte nu dintre cele mai frumoase la adresa primului-ministru al Franţei, Jean Pierre Raffarin, venit la Bucureşti să binecuvânteze preluarea de către Gaz de France a societăţii Distrigaz Sud şi pentru a se convinge că nu există nici o problemă în a aronda un tronson din viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov unei firme din Hexagon (că doar cumva trebuia uitat episodul Bechtel). Primarul Bucureştilor a considerat (cu glas tare) că vizita a fost una pentru ”luarea tainului” – semn clar mai trebuie niţel lustru pentru ca expertul în transporturi să poată prelua funcţia de reprezentare a ţării.

Şi, tot în aceeaşi săptămână, statul român a mai scăpat şi de Distrigaz Nord, preluat de germanii de la E.on Ruhrgas. Poate că, odată cu privatizările, se reduce numărul funcţionarilor publici mituibili şi, încetul cu încetul, mai urcă şi România în clasamentul Transparency International – acolo unde, reiese din raportul anual al organizaţiei, dat publicităţii miercuri, clasarea nu este deloc onorantă. România se află în coada plutonului, printre ţările cu o corupţie percepută ca fiind generalizată.

Ei, şi ar mai fi ceva de aflat, după această săptămână: ce a vrut, oare, procurorul general Ilie Botoş să spună, atunci când a aruncat bomba cu finanţarea unor organizaţii teroriste cu fonduri colectate din România?