Sârbii emigrează din motive economice

Doar statul vest-african Guinea-Bissau o duce mai rău ca Serbia în privinţa fenomenului brain drain. Aceasta este concluzia unui studiu al Forumului Economic Mondial, în care au fost analizate 133 de ţări. Despre exodul sârbilor cu înaltă calificare vorbeşte şi sociologul Vladimir Grecic, de la Universitatea Belgrad, în cartea "Diaspora ştiinţifică sârbă".

"Din păcate, nu există statistici privind numărul sârbilor cu studii înalte care au parăsit locurile natale", spune Grecic. "Agenţia Naţională pentru Statistică nu este capabilă să întocmească o situaţie şi nicio altă instituţie din Serbia nu se ocupă cu aşa ceva".

Lacune informaţionale

Conform datelor publicate în 2011, în Germania erau înregistraţi, în 2010, aproape 200.000 de sârbi. Vârsta medie a acestora este de 36,5 ani (sub media de vârstă din Serbia - 41,2 ani). Comparativ cu anul 2009, numărul cetăţenilor sârbi din Republica Federală a crescut cu 8,6 procente.

În Germania sunt circa o sută de mii de oameni din fosta "Serbia şi Muntenegru". Începând din 2006, după destrămarea uniunii statale, oamenii din "Serbia şi Muntenegru" au început să fie înregistraţi cu cetăţenii separate. Din anul 2008 şi kosovarii sunt menţionaţi separat în statistici.

Serbia - o ţară din care se pleacă

Sociologul Vladimir Grecic susţine că sârbii emigrează de când se ştiu. În anii ´90, ţările pe care aceştia le preferau erau SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. După anul 2000, preferinţele s-au îndreptat către ţările Uniunii Europene.

Cu timpul şi structura pieţei muncii a avut de suferit din cauza sârbilor care au emigrat, spune profesor Grecic: "În loc de muncitori necalificaţi sau cu slabă calificare acum pleacă mai ales oameni cu pregătire, specialişti".

În anii ´90 se pleca mai ales din cauza situaţiei politice, a războiului şi a sancţiunilor împotriva lui Slobodan Milosevic. "Dar şi atunci emigrau din motive economice", admite Grecic.

Fuga din calea războiului

În spatele migraţiei se ascund diverse motive", afirmă Danilo Rakic de la organizaţia nonguvernamentală sârbă Gruparea 484. "Sărăcia, instabilitatea, conflictele şi sancţiunile internaţionale au dus la emigraţia masivă începută în anii ´90 şi continuată şi-n ziua de azi. Sârbii aleg să plece în ţări în care cred că se pot pune la adăpost mai bine". De exemplu în Germania.

"Mulţi oameni din fosta Iugoslavie au rude în Germania", spune Rakic. "Deci nu e de mirare că printre imigranţii care cer azil sau caută de lucru în Republica Federală, Suedia, Belgia şi Elveţia se găsesc şi numeroşi sârbi".

Dar există şi sârbi care părăsesc Germania. După ce şi-a terminat studiile la Belgrad, Rade Nicolic a sosit în Republica Federală prin intermediul Fundaţiei Zoran Djindjic. Dorea să acumuleze experienţă profesională. În 2010 a făcut o practică la Deutsche Bank.

"Tinerii nu dispun de destule şanse"

"În timpul practicii nu m-am gândit nicio clipă să rămân în Germania, ci să mă întorc pentru a lucra în Serbia", povesteşte Nicolic. "Dar dacă, pe termen lung, n-aş fi mulţumit cu situaţia din Serbia, n-aş avea nicio problemă să trăiesc peste hotare. Dar mai întâi vreau să încerc să-mi fac o carieră frumoasă în ţara mea".

Dacă într-o bună zi s-ar hotărî să emigreze, motivul ar fi numai de natură economică - spune Rade Nicolic. "Cred că tuturor tinerilor din Serbia le merge la fel. Mulţi pleacă în străinătate fiindcă aici nu dispun de destule şanse".

Din cauza greutăţilor financiare, mulţi tineri din Serbia nu-şi permit să se mute din casa părintească - se plânge Nicolic. În plus, pentru cei dornici de afirmare, nici posibilităţi de perfecţionare profesională nu prea există.