Sârbii au votat în favoarea răului mai mic

Serbia se confruntă şi ea cu o criză economică fără precedent. Şomajul a ajuns la un nivel-record. Majoritatea firmelor nu-şi pot plăti la timp angajaţii. Corupţia este în floare. Cu toate acestea, electoratul a votat din nou partidele care au format arcul guvernamental. Astfel, formaţiunea proeuropeană Partidul Democrat (DS), a preşedintelui de până acum, Boris Tadici, are şanse bune de a guverna în continuare în parteneriat cu socialiştii din SPS. Formaţiunea rebotezată a fostului preşedinte al Iugoslaviei, Slobodan Miloşevici, este câştigătoarea reală a alegerilor legislative, câtă vreme a reuşit să-şi îmbunătăţească substanţial rezultatul. Ea poate acum să participe cu fruntea sus la negocierile de coaliţie, iar preşedintele ei, Iviţa Dacici, până acum ministru de Interne, devine un concurent politic redutabil pentru preşedintele Tadici.

O preluare a puterii de către Partidul Progresului, de orientare naţional-conservatoare, condus de Tomislav Nicolici, care a reuşit să se claseze pe locul întâi la alegeri, la o diferenţă minimă faţă de locul doi, nu va exista probabil, din cauza lipsei unui partener de coaliţie.

Pe fundalul crizei economice profunde, electoratul sârb s-a decis totuşi pentru menţinerea puterii de până acum, considerând că politica sa este previzibilă. Că nu este mulţumit de activitatea coaliţiei din trecuta legislatură - asta s-a putut vedea şi din faptul că partidul lui Tadici a pierdut o treime din voturi.

Menţinerea vechii coaliţii înseamnă continuarea opţiunii proeuropene, mai ales că Serbia a obţinut de curând statutul oficial de candidat la integrarea în UE. Această prioritate însesamnă simultan o continuare a procesului de normalizare a relaţiilor cu Kosovo, a cărui independenţă nu este recunoscută de Belgrad.

Dincolo de politicia externă, noul guvern sârb va avea sarcina de a aplica reforme cerute de UE. Reforma Justiţiei, privatizarea companiilor de stat şi combaterea mai eficientă a corupţiei şi crimei organizate sunt imerios cerute de Bruxelles.

Concomitent cu alegerile parlamentare, sârbii şi-au ales şi preşedintele, care în această ţară are mai degrabă un rol reprezentativ. Totuşi, Tadici a reuşit în ultima vreme să dea o mai mare pondere supremei magistraturi în stat, fiindcă, spre deosebire de premierul Mirko Cetkovici, un politician mai degrabă şters, el a fost mereu în centrul vieţii politice. El a reuşit asta în dubla sa calitate, aceea de preşedinte şi de şef al celui mai puterenic partid guvernamental.

Rămâne interesant de văzut cum se va decide turul doi al prezidenţialelor, programat să se desfăşoare în două săptămâni. În cursă au rămas Tadici şi Nicolici. Chiar dacă Tadici a avut în primul tur un avantaj minim faţă de concurentul său şi poate miza pe sprijin din partea socialiştilor, realegerea sa nu este deloc sigură.

Totuşi, chiar dacă Nicolici va câştiga în turul doi, aceasta nu va însemna o schimbare a destinului Serbiei. Pe de-o parte, de partidul lui Nicolici se leagă încă amintirea unei perioade sumbre din istoria ţării, fiindcă, după ce s-a separat de Partidul Radical al prezumtivului criminal de război Vojislav Seseli, nu a elucidat nici până azi rolul jucat la sprijinirea bandelor paramilitare active în perioada războiului. De altfel, separarea s-a produs din raţiuni pur tactice, fiindcă Nicolici nu are şanse să devină premier la Belgrad câtă vreme Seselj este judecat de Tribunalul Penal de la Haga. Apoi, chiar dacă Nicolici ar câştiga turul doi, Serbia nu va abandona drumul integrării europene, fiindcă şi el a declarat că sprijină această opţiune. Electoratul din Serbia s-a pronunţat clar pentru integrare europeană, chiar dacă acest drum se anunţă de pe acum lung şi anevoios.