1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Refugiați în Europa - o criză fără sfârșit?

Ruta Balcanică: Se pune frână

În urma summit-ului de la Bruxelles, un lucru e clar: se vrea ca țările din Balcani să încetinească valul de refugiați. Nu toți experții din regiune sunt siguri că această strategie va funcționa.

Condiții umane pentru refugiați, comunicare mai bună între țările de tranzit și mai ales stoparea acestui val ”dezordonat”: planul de 17 puncte conceput de UE și țările așa-numitei Rute Balcanice arată mai mult a declarație de intenție.

S-au dat însă și niște cifre: 400 de polițiști europeni vor ajuta în Slovenia, iar angajații agenției de securizare a granițelor, Frontex, vor fi activi în Grecia și la frontiera dintre Serbia și Croația. În plus, pe Ruta Balcanică vor fi amplasate 100.000 de centre de preluare a refugiaților, care să adăpostească oamenii temporar, a declarat cancelara Angea Merkel.

Tot acest plan a fost pus la cale la Berlin, explică blogger-ul și expertul PR sârb Mihailo Tešić. Este o mare diferență între țelul Germaniei și capacitatea țării de a prelua refugiați, crede acesta: ”Acum începe politica amânărilor. Țărilor din Balcani li se cere să încetinească valul refugiaților”.

Nepregătiți cronic

Bruxelles: Angela Merkel, Jean-Claude Juncker și Antonio Guterres.

Bruxelles: Angela Merkel, Jean-Claude Juncker și Antonio Guterres.

Sute de mii de oameni au traversat deja Ruta Balcanică. Iar statele din regiune nu au fost pregătite pentru așa ceva. Cu toate că ar fi putut să realizeze ce îi așteaptă, e de părere Lidija Čehulić Vukadinović, de la Facultatea de Științe Politice din Zagreb. ”Nu am fost pregătiți, sau nu ne-am așteptat la așa ceva...cu astfel de scuze se fac de râs la Bruxelles. Nici măcar cetățenii de rând nu mai cred în astfel de argumente”.

Čehulić Vukadinović amintește și încercarea politicienilor de a se învinovăți reciproc în chestiunea refugiaților: Serbia a vrut să pară mai umană decât Macedonia, Croația mai europeană decât Serbia și Slovenia mai organizată decât Croația. Dar scene neplăcute s-au văzut peste tot - refugiați care dormeau sub cerul liber, sau polițiști care răspândeau gaze lacrimogene. ”S-a văzut clar că niciunul dintre aceste state nu a fost în stare să rezolve problema de unul singur. Deci cooperarea la nivel european e absolut necesară”.

Dar Svetlana Slapšak și-a imaginat această cooperare altfel. Cunoscutul antropolog din Ljubljana a demarat în vară o petiție pentru crearea unui coridor sigur între Grecia și Germania - fără opriri și fără birocrație inutilă. ”Nu are rost să ne gândim dacă și când Germania își depășește capacitățile. Acești oameni au nevoie de ajutor”, spune Slapšak. ”În momentul de față suntem martorii unor scene demne de evul mediu în Balcani, oameni care trebuie să parcurgă pe jos mii de kilometri. Acest lucru adâncește și prejudecățile oricum existente despre Balcani”.

Câștigând prin ostilitate

Documentul de la Bruxelles cere in primul rând mai multă comunicare între țările aflate pe această rută. Ceea ce până acum nu există mai deloc - toată lumea dă vina pe vecini. În Slovenia se spune că vecinii croați se comportă ca o companie de transport, trimițând pur și simplu oamenii mai departe. Exact același lucru i-l impută Croația Serbiei. Din această cauză au fost oprite și importurile între cele două țări pentru câteva zile.

”Acestea sunt state mici, care au un trecut sângeros comun”, spune Čehulić Vukadinović. Politica întărâtă în acest moment, mai ales că în Croația vor avea loc alegeri parlamentare peste două săptămâni. ”De aceea, la Zagreb se dă vina pe sârbi deseori, pentru ca alegătorii șomeri să audă că răul vine din altă parte. Belgradul face bineînțeles la fel”.

Garduri ca mainstream

Refugiați pe drum în Macedonia

Refugiați pe drum în Macedonia

Din cauza acestei crize prelungite, experții văd pericolul apariției forțelor extremiste în fostele state iugoslave. Unii politicieni de dreapta în Serbia și Croația spun de mult că UE va construi lagăre pentru refugiați în Balcani, pentru a-i opri pe oameni acolo. Pe Slapšak nu o miră faptul că refuzul de a prelua refugiații convine maselor: ”La 25 de ani de la destrămarea Iugoslaviei, suntem martorii unei scăderi masive a nivelului de trai, a unei inegalități sociale în creștere și de aici și a pierderii rațiunii”.

Se aude tot mai des că ar trebui să se închidă granițele. Cu această idee se joacă și premierul bulgar, și guvernul Sloveniei s-ar gândi la un gard de protecție, iar președinta Croației se gândește să trimită armata la granița cu Serbia. Pentru blogger-ul Tešić această situație este ca o avalansă: când Ungaria a ridicat primul gard, a fost acuzată de xenofobie și anti-europenism, iar acum gardurile devin mainstream.

Și asta chiar dacă temerile ”cetățenilor îngrijorați” din Balcani sunt nejustificate, dintr-un simplu motiv: ”Refugiații nu vor să rămână aici”, subliniază Tešić . ”Cine a reușit să parcurgă acest traseu dificil nu se mai lasă oprit cu una, cu două”.