1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Ruta balcanică: doar în tranzit, vă rugăm!

Țările balcanice se pregătesc pentru momentul în care Germania și Austria nu vor mai primi refugiați. Ele vor răspunde cu aceeași monedă și cu scuza că nu au altă soluție.

Ce înseamnă cota maximă de refugiați care vor fi primiți anual, cotă fixată de curând de Austria? Să fie doar un număr orientativ, după cum susțin guvernanții social-democrați de la Viena? Sau un placebo, după cum spun criticii acestei măsuri? Sau granița de sud a Austriei va fi sigilată imediat ce se va atinge numărul maxim stabilit de 37.500 de cereri de azil, așa cum cere opoziția austriacă?

Neliniștea sporește pe ruta balcanică: în Slovenia, Croația, Serbia și Macedonia sunt vehiculate din nou scenarii apocaliptice. Aceste țări se tem că vor fi prinse ca într-un sandviș între refugiații blocați la granița austriacă și cei care continuă să sosească în număr mare cu bărcile pe Marea Egee. Niciunul din aceste patru state nu vrea să devină un centru de primire a fluxului de refugiați.

Ilegal, dar…

De când Austria a anunțat oficial limitarea numărului de refugiați primiți, statele balcanice îi mai acceptă doar pe cei care semnează un act conform căruia intenționează să solicite azil doar în Austria sau Germania. "Măsura încalcă convențiile internaționale, dar o vom aplica", a declarat ministrul croat de Interne Ranko Ostojić. "Totul depinde de Germania. Croația este țară de tranzit pentru refugiați și nu va accepta să devină un hotspot. Criza trebuie rezolvată la frontiera externă dintre Turcia și Grecia", a spus Ostojić. Slovenia a demonstrat deja joi ce înseamnă această măsură: zeci de migranți care nu vizau să ajungă în Austria sau Germania au fost arestați temporar.

Pavle Kilibarda nu se miră de această reacție panicată a țărilor balcanice. Cercetătorul de la Centrul pentru Drepturile Omului de la Belgrad spune că toate țările știu că noile măsuri încalcă Convenția de la Geneva. "Țările din Balcanii de Vest se orientează după marile state din UE: dacă acestea încalcă dreptul internațional, este pentru ele un motiv suficient să îl încalce la rândul lor. Nimeni nu vrea în Balcani să fie mai catolic decât Papa", a declarat Kilibarda pentru DW.

La coadă pentru ceva de mâncare, la granița dintre Grecia și Macedonia

La coadă pentru ceva de mâncare, la granița dintre Grecia și Macedonia

Macedonia a închis marți pentru 48 de ore frontiera cu Grecia. Motivul: o presupusă defecțiune pe calea ferată în Slovenia. Autoritățile slovene au dezmințit imediat informația. Până și premierul sârb Aleksandar Vučić - cel mai mare fan din regiune al politicii de acceptare a refugiaților promovată de cancelara Merkel - dă semne de ezitare. Serbia poate să susțină maximum 5000 de refugiați, mai mult ar depăși capacitățile economice ale țării.

Planul B al țărilor balcanice este la fel de rudimentar ca planul A, consideră experții. Până acum, migranții au fost lăsați pur și simplu să treacă mai departe spre Vest. În curând, se va ajunge la extrema cealaltă - închiderea granițelor.

Să-i ajutăm pe sărmanii refugiați, dar...

Situația politică din aceste țări complică lucrurile. Liderul opoziției slovene Janez Janša atacă frontal guvernul liberal: dacă Austria închide granița, refugiații vor rămâne în Slovenia. Aceasta ar pune în pericol însăși existența statului, clamează fostul premier Janša. În Croația, tocmai a sosit la putere o coaliție conservatoare care a militat consecvent pentru limitarea fluxului de refugiați. Iar în avanposturile Uniunii - Serbia și Macedonia - vor avea loc se pare alegeri anticipate la 24 aprilie. Premierii Aleksandar Vučić și respectiv Nikola Gruevski nu au taman acum nevoie de acuzații de periclitare a suveranității țărilor lor și de înstrăinare a populațiilor locale, prin acceptarea de refugiați în număr mare.

Elitele politice vor ține seama exact de părerea opiniei publice, crede Kilibarda. "Oamenii din Balcani sunt toleranți, în sensul: 'Săracii refugiați, trebuie ajutați, dar să nu rămâneț pe aici vă rugăm, că și noi suntem săraci.' Cred că, la nevoie, populația din Serbia și celelalte state balcanice va susține mai degrabă construirea de garduri la frontieră decât preluarea în țările lor a refugiaților", susține Kilibarda. Ceea ce ar putea avea efect de domino pe întreaga rută balcanică.

În corturi, la adăpost de frig, la frontiera serbo-croată

În corturi, la adăpost de frig, la frontiera serbo-croată

Paradis pentru traficanții de persoane

S-a văzut deja în noiembrie un astfel de efect: atunci, Slovenia, Croația, Serbia și Macedonia au decis să mai permită tranzitul doar refugiaților din "zone de război". Adică doar sirienilor, irakienilor și afganilor. Refugiații din Eritreea au fost lăsați pe dinafară, chiar dacă ei primesc aproape sigur azil în Germania.

Controalele nu au fost însă prea stricte, numărul migranților din nordul Africii a crescut masiv în Germania în ultimele luni. Activistul pentru drepturile omului Kilibarda spune de altfel că zilnic primește cereri de consiliere de la azilanți din Iran și Maroc. La finalul săptămânii trecute, cinci cetățeni sârbi au fost arestați de poliția ungară, după ce au fost prinși făcând trafic de persoane: într-o mașină au încercat să introducă în UE cetățeni din Turcia, Somalia, Nigeria, India și Sri Lanka.

Ziaristul sloven Uroš Esih remarcă disperat: "Coridorul umanitar a devenit peste noapte o mină de aur pentru traficanții de persoane. În fortăreața Europa vor ajunge doar cei care își vor putea finanța călătoria", scrie el pentru portalul "Večer".

Că există astfel de călăuze în Balcani am și uitat în ultimele luni. Asta pentru că statele balcanice au organizat oficial transportarea refugiaților spre următoarea graniță, făcând astfel inutilă activitatea traficanților. Doar în 2016 au beneficiat deja 40.000 de migranți de astfel de transport gratuit.

Ruta balcanică nu mai este însă un drum fără probleme. Procedurile birocratice, decizia Austriei de a limita numărul refugiaților primiți, chiar și frigul sunt printre actualele dificultăți. Noaptea, temperaturile scad până la minus 10 grade Celsius. Medicii de la fața locului relatează că tot mai multe persoane suferă de degerături. Iar traficanții de persoane, treziți brusc din hibernare, își freacă mâinile cu bucurie.