1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Rusia, vestul şi starea paradiziacă

„Germania lasă în urmă Europa”, titrează Süddeutsche Zeitung, referindu-se la întărirea fără precedent a economiei germane, „în timp ce Franţa şi Italia stagnează”.

Şi Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi exteriorizează cu plăcere mândria, publicând un editorial intitulat: „Germania în plin boom”. Cotidianul din Frankfurt ştie însă că acest splendid succes şi „starea paradiziacă” pe care a generat-o nu se datorează doar guvernului Merkel şi industriei exportatoare a Republicii Federale , ci, nu în ultimul rând, politicii "dobânzilor scăzute practicate de bănci".

Acelaşi ziar publică un interviu cu şefa executivului german. Angela Merkel regretă, în această discuţie, reîntoarcerea Rusiei „la o gândire pe stil vechi”. Cancelara admite clar că preşedintele Rusiei "a încălcat dreptul internaţional" anexând Crimeea, dar îşi exprimă, în conformitate cu doleanţele multor cetăţeni germani, speranţa în "soluţionarea diplomatică" a conflictului ucrainean şi în posibilitatea reluării „pe termen mediu a colaborării strânse cu Rusia”.

Merkel refuză să-i găsească justificări lui Putin, dar pare să nu agreeze, pe moment, nici ideea revenirii la instrumentele de containment, de îngrădire a Rusiei pe modelul zăgăzuirii expansiunii sovietice adoptat în timpul războiului rece.

În fine, cancelara a respins deopotrivă criticile dreptei şi stângii privind gestionarea raporturilor cu Moscova. Prima îi reproşează între altele declanşarea indirectă a actualei crize prin refuzul includerii rapide în NATO, în 2008, a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova. Potrivit şefei CDU, ţările cu aspiraţia de a se integra în structurile occidentale trebuie să fie „coapte” pentru aderare, când sunt preluate.

Stânga o condamnă că n-ar fi ţinut seama de interesele Rusiei în abordarea Ucrainei, când de fapt, după cum nu oboseşte să releve Merkel, însuşi ex-preşedintele Ianukovici a pledat multă vreme pentru acordul de asociere la UE, înainte a face o voltă bruscă în domeniu.

În fine, s-a vădit că există dacă nu „un război al civilizaţiilor”, cel puţin divergenţe axiologice majore între Occident şi regimul Putin. În cauză e, între altele, potrivit Kremlinului, o prezumtiva „decadenţă” apuseană, manifestată, conform ideologilor Moscovei, în victoria la Eurovision a unui cântăreţ homosexual.

Întrebată dacă actuala criză ucraineană nu e oare şi indiciul unui astfel de „război al culturilor”, după cum i se spune în Germania, Angela Merkel a admis că se manifestă ample diferenţe între valorile vestului şi cele ale Rusiei.

Potrivit ei, „miza crizei ucrainene” e de ordin axiologic. E vorba „de valori, iar concret, de dreptul unui stat la autodeterminare şi libertate, ca şi de fiabilitatea unui sistem juridic”, de protecţia, prin lege, a celui slab, „o realizare de-o importanţă enormă, ce trebuie asigurată”. Pentru noi, a mai spus Merkel textual, trimiţând la preambulul constituţiei Republicii Federale, „prioritate maximă deţine intangibilitatea demnităţii omului. De aici decurge ataşamentul nostru faţă de libertatea lui individuală, faţă de dreptul lui de a se dezvolta, faţă de libertatea de opinie şi artistică. Rusia pune accentele altfel, după cum s-a văzut nu doar în criza ucraineană.”

Acelaşi ziar din Frankfurt scoate în evidenţă noile derapaje ale stângii şi extremei stângi în slugărnicia ei ireductibilă faţă de Rusia. Jalonând elementele acestei atitudini obsecvioase manifestate faţă de regimul Putin, căruia, în actuala criză ucraineană, postcomuniştii îi tot găsesc scuze absurde, în timp ce, pentru te miri ce, înfierează implacabil vestul, cotidianul consideră că partidul „Die Linke" (Stânga) s-a remarginalizat. De unde era vorba, după ultimele alegeri germane, să formeze pe viitor o coaliţie cu alte formaţiuni de stânga, în speţă cu social-democraţii şi ecologiştii, nici vorbă n-ar mai putea fi, mai nou, de aşa ceva.

Spaţii foarte ample se consacră şi Turciei, respectiv reacţiilor extrem de cinice şi de brutale ale premierului Erdogan şi ale ciracilor săi faţă de protestatarii devastaţi de catastrofa uciderii, în explozia minei din Soma, a sute de ortaci. Prima pagină a marilor ziare germane oferă ilustraţii de la faţa locului precum şi spectacolul şutului violent aplicat de un consilier al lui Erdogan unui om bătut, trântit la pământ şi târât pe jos de inşi în uniformă, aflaţi în solda aparatului represiv al regimului islamist de la Ankara.

Comentând această elocventă imagine în contextul apropiatelor alegeri prezidenţiale turceşti, la care vrea să candideze şi premierul, FAZ relevă că „Erdogan şi-a devenit sieşi cel mai mare duşman”. Îl critică aspru şi Süddeutsche Zeitung şi Münchener Merkur, potrivit căruia „catastrofa de la Soma îi smulge lui Erdogan, de pe figură, masca domnitorului înţelept. Dindărătul ei răsare chipul unui autocrat pe care nu-l interesează decât să se menţină la putere”.