1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Rusia, Moldova şi democraţia

Există şi basarabeni energici şi harnici şi care ştiu bine ce avantaje imense i-ar aduce R.Moldova integrarea europeană şi despărţirea de comunismul de tip sovietic. Dar vor putea ei oare vota, aşa după cum doreşte OIM?

default

Iată tot atâtea întrebări care se desprind din lectura amplului reportaj din Chişinău, publicat vineri de prestigiosul ziar elveţian Neue Zürcher Zeitung sub semnătura lui Rudolf Hermann.

Autorul întocmeşte un succint bilanţ al anului de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, reproducându-i deopotrivă reuşitele şi eşecurile. Alianţa a izbutit să-i alunge pe comunişti de la putere şi să-şi păstreze unitatea în confruntarea pentru desemnarea şefului statului, dar n-a depăşit obstacolele constituţionale, n-a putut impune un preşedinte propriu şi s-a lăsat dezbinată în lunile care au urmat.

Concomitent, alianţa a avut ghinionul de a ajunge la cârmă în plină criză, una care a afectat Moldova mult mai grav decât alte ţări. Motiv pentru care nostalgia după dictatură e în floare. Peste o jumătate din populaţia Moldovei nu crede în democraţie. Mulţi, în special bătrânii din zona rurală pe care tinerii lucrând în străinătate n-au reuşit să-i influenţeze în bine speră în revenirea comuniştilor.

Autorul îl citează pe analistul Arcadie Barbăroşie, şeful Institutului de Politici Publice, potrivit căruia Alianţa n-a lucrat rău de loc, şi are la activ o serie de succese. Bunăoară în apropierea Republicii Moldova de occident, în eforturile de obţinere a eliberării de obligativitatea vizelor de călătorie în vest şi în elaborarea unui acord de liber schimb cu UE.

Pe de altă parte, i se poate reproşa executivului „slăbiciunea sa de căpătâi, în speţă că n-a vorbit cu un singur glas, şi că nu şi-a realizat câteva din obiectivele importante, precum investigarea temeinică a incidentelor postelectorale din aprilie 2009".

După ce manipulaseră alegerile, comuniştii au asmuţit atunci forţele represive asupra tinerilor care protestau împotriva fraudei electorale.

În schimb, alianţa pentru integrare europeană „a ameliorat considerabil prestaţia presei, mediile de informare oficiale păstrându-şi, mai nou, neutralitatea în procesul electoral. Iar poliţia şi justiţia au încetat să fie arma de care să abuzeze comuniştii”, mai aflăm din ziarul elveţian.

Potrivit căruia partidul comuniştilor, dacă e să dăm crezare unora dintre sondaje, va deveni probabil din nou cea mai puternică forţă politică din republică, fără să poată, însă, eventual, să împiedice actuala alianţă să formeze, odată în plus, majoritatea.

Un factor critic în aceste alegeri, care se derulează într-una din cele mai sărace ţări europene, riscă să fie absenteismul, devreme ce bună parte din populaţie se arată obosită după multiplele consultări electorale din ultimul an şi jumătate.

Din analiza elveţiană lipseşte o abordare concludentă a unui singur element cheie: partitura pe care-o va prelua Rusia în acest scrutin, ştiut fiind rolul, în genere nefast, pe care l-a jucat Moscova în ecuaţia politică basarabeană.

În răstimp, liderul semi-secret al Kremlinului, Vladimir Putin, efectuează o vizită în Germania unde propunerea sa de edificare a unei zone a liberului schimb de la Lisabona la Vladivostok a stârnit ample ecouri. Pozitive, din partea unora din liderii investitorilor germani, negative din unghiul analiştilor lucizi. Ziarul economic Handelsblatt din Düsseldorf notează: Guvernul rus îi obligă pe investitorii străini să construiască fabrici, indiferent dacă există sau nu cerere pentru produsele lor. Moscova încearcă să perpetueze dependenţa Europei de livrările ruseşti de gaze şi torpilează orice încercare a ei de a se elibera din cravaşa Kremlinului. Or fără reforme democratice, fără aderarea Rusiei la organizaţia mondială a comerţului şi punerea în libertate a lui Mihail Hodorkovski, propunerile lui Putin vor rămâne ceea ce sunt: tunuri de ceaţă, utilizate de premierul rus pentru a-şi polei în vest imaginea şifonată. În termeni similari judecă situaţia şi ziarul vienez Der Standard, precum şi cotidianul polonez Rzeczpospolita, care constată că Rusia nu îndeplineşte criteriile unei strânse cooperări cu occidentul şi nici nu are de gând…să se adapteze în viitor standardelor apusene.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident