1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Rusia - doar o putere militară „potemkiniană”?

Afganistanul, Kosovo, dezarmarea, sunt cîteva din dominantele conferinţei internaţionale pentru securitate de la München. Li se mai alătură criza iraniană şi ambiţiile militare ale Rusiei.

default

Hotelul unde se desfăşoară lucrările Conferinţei Internaţionale pentru Securitate la München

Genericul sub care se desfăşoară cea de-a 44-a conferinţă internaţională pentru securitate din capitala landului Bavaria are rezonanţe deopotrivă descurajante şi alarmante: „O lume în dezordine–relaţii de forţă modificate–absenţa unei strategii”.

Că cei 350 de participanţi, între care peste 40 de miniştri de externe, vor reuşi la finele lucrărilor să dea o turnură încurajatoare devizei sub care s-au întrunit - este puţin probabil dat fiind caracterul extrem de complex al problemelor aflate în dezbatere.

Deşi ambiţiile militare ale Rusiei nu au gradul de stringenţă al situaţiei din Afganistan, al statutului provinciei Kosovo, al litigiului creat de programul nuclear al Iranului, ele se impun atenţiei fiind prioritare în stabilirea unei strategii.

Rusia lui Vladimir Putin îşi arată din nou muşchii. Recenta testare a unui nou tip de armă convenţională, o bombă termobarică, cu vid, care pe o rază de 300 de metri anihilează tot ce este viu, avînd puterea de distrugere a unei arme nucleare, constituie doar una din dovezile unei reînarmări galopante promovate nedeclarat de Kremlin, ca ripostă la planurile americane de instalare în Europa de răsărit a unui sistem antirachetă.

Nu demult Rusia şi-a revendicat şi dreptul de a recurge, la nevoie, la un atac nuclear preventiv , împotriva unui pericol terorist. Exigenţele au fost percepute într-un prim moment ca simple formule de ameninţare. La auzul unei declaraţii făcute de expertul militar rus Pavel Felgenhauer, situaţia suferă o modificare: „Arsenalul nostru convenţional este slab de aceea ne referim la utilizarea armelor nuclerare care însă nu se află nici ele într-un stadiu optim. Nimeni nu ştie exact cîte focoase nucleare mai sunt utilizabile.”

Declaraţia expertului militar pare a justifica implicit eforturile Rusiei de a recupera o rămînere în urmă. Cu toate acestea, în pofida testării a noi tipuri de arme miraculoase, a unor manevre militare spectaculoase, nu poate fi trecută cu vederea starea deplorabilă în care se află forţele de apărare ale federaţiei.

„ Dispunem de puţine mijloace tehnice utilizabile; deşi avem multe avioane militare nu toate sunt apte de acţiune, tancurile , încă mai puţin. Problemele sporesc, tehnica este învechită, ofiţerii, specialiştii, bună parte din personalul militar, au fost şcoliţi în timpul Uniunii Sovietice şi au ajuns la vîrsta pensionării” consideră expertul militar rus.

Efectul unei astfel de declaraţii este însă ambivalent: pe de-o parte se creează impresia că Rusia nu ar fi o putere militară temută, pe de alta, se justifică alocarea în următorii ani a unui buget militar de 144 miliarde euro destinat modernizării armatei, tehnicii militare, industriei de armament.

Oricum, preşedintele Putin a ordonat ca la parada militară din acest an la 9 mai, ziua victoriei , în Piaţa Roşie pentru prima oară după o pauză 8 ani, să reapară rachetele intercontinentale.