Rusia continuă, în cadru legalizat, ofensiva împotriva ONG-urilor

Marţi: 6 decembrie, ora 15.00, Moscova. Sala de şedinţe 1141 situată la etajul 11 al Dumei ruse. În micul spaţiu al încăperii se înghesuie parlamentari şi jurnalişti. În total, la masă se află 40-45 de persoane. Tema principală de discuţie: noua lege care reglementează activitatea organizaţiilor non-guvernamentale din Rusia. Spectacolul pus în scenă pentru televiziunea de stat începe, însă nu respectă planul iniţial. În sală sunt prezenţi reprezentanţi ai ONG-urilor ruse şi germane care nu par dispuşi să respecte scenariul pregătit de Kremlin. Ei au discutat cu iniţiatorii proiectului timp de cinci ore, contrându-se reciproc. Cu o zi înainte, preşedintele rus, Vladimir Putin, a spus la televiziunea de stat, de ce aceste organizaţii ar trebui controlate în continuare de stat: „Legea este necesară pentru protejarea sistemului nostru politic de interferenţele din exterior, pentru a ne proteja societatea şi cetăţenii împotriva răspândirii ideologiei terorii. Din păcate, întotdeauna apar curente de opinie din diferite direcţii, inclusiv religioase, care umplu paharul şi care ne obligă să găsim soluţii pentru rezolvarea acestor probleme prin metode nu tocmai elegate. Iar acestea trebuie să aibă loc sub subravegherea statului”, a declarat Putin.

Preşedintele rus este însă sub presiune: reacţia internaţională la acest proiect de lege nu s-a lăsat aşteptată, iar 5.300 de organizaţii ruse au semnat o scrisoare de protest, determinându-l pe preşedinte să retragă prima variantă a legii, adoptată în primă lectură fără probleme de legislativul de la Moscova. Şefa Consiliului pentru apărarea drepturilor omului din Rusia, Ella Pamfilova, a reacţionat cu indignare la adresa noii legi: „I-am spus preşedintelui cât de dăunător este acest proiect de lege. Timp de o oră am parcurs cu el toate paragrafele şi l-am surprins atunci când i-am spus că în această formă legea nu poate fi implementată, iar el a constatat că ar trebui să se implice în procedura de promulgare”. Totuşi, faptulul că acum în Duma va fi prezentată a doua variantă de proiect nu este un motiv de eliminare a temerilor, susţine Iuri Jibladse, de la Centrul pentru promovarea democraţiei şi drepturilor omului : „Conceptul de bază al acestui proiect nu s-a schimbat deloc. Se merge în continuare pe amestecul statului în activitatea ONG-urilor, atât în ceea ce priveşte organizarea internă cât şi controlul financiar. Cel mai mare pericol este faptul că această lege conferă funcţionarilor de stat o putere foarte mare. Scopul pe care l-a explicat preşedintele şi anume controlarea activităţilor politice nedorite, susţinute din străinătate nu apare deloc în lege. În acest mod, funcţionarii de stat pot interpreta acest ţel arbitrar şi selectiv.”

Temerile cu privire la influenţa străinilor creşte la Kremlin în apropierea alegerilor parlamentare din 2007, şi a scrutinului pentru alegerea preşedintelui din 2008. Perspectiva revoluţiilor portocalii sau de altă natură îi sperie pe oficialii ruşi, dar totuşi de data aceasta ruşii luptă pentru drepturile lor. Jens Siegert, reprezentantul filialei moscovite a fundaţiei Heinrich-Böll: „Până în prezent ONG-urile sunt ultimele oaze de libertate, şi cred că reacţiile critice din ţară, nu numai din vest, au de-a face cu faptul că oamenii au înţeles acest lucru. Dacă oamenii nu mai au voie să se strângă în locuri publice, pentru a-şi susţine interesele, atunci ce mai rămâne din libertatea câştigată în 1990“, se întreabă Jens Siegert.