1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Rusia şi UE - o relaţie problematică

În urma conflictului provocat de întreruperea livrărilor de petrol din partea Rusiei, în Germania creşte teama că Moscova devine un partener tot mai imprevizibil. Pe 21 ianuarie, cancelarul Merkel va discuta cu preşedintele Putin despre politica energetică.

Preşedintele Putin

Preşedintele Putin

Când este vorba de petrol şi gaz, prieteniile iau sfârşit şi negocierile politice devin tot mai dificile. Perioada în care europenii sperau cu optimism la o reînnoire a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia pare încheiată. Încă în anul 2005 se vorbea despre extinderea colaborării în domenii precum ecomomia, cercetarea şi învăţământul, politica de securitate, democraţia şi statul de drept.

Recenta întrerupere a livrărilor de petrol din partea ruşilor a dăunat relaţiilor dintre Moscova şi Uniunea Europeană. La început, uniunea aflată din 1. ianuarie sub preşedinţie germană, s-a arătat optimistă în ceea ce priveşte rezolvarea problemei. Acum însă, cancelarul german Angela Merkel călătoreşte la Moscova într-o misiune diplomatică dificilă.

Vizita cancelarului Merkel în Rusia

"Ne aşteaptă negocierile în privinţa unui acord între Rusia şi UE. De negocieri se ocupă comisia europeană, dar bineînţeles că îi revine o misiune importantă şi consiliului european, ne vom implica în aceste probleme. Pe 21 ianuarie voi călători la Moscova pentru a discuta cu preşedintele Rusiei despre livrările în domeniul energetic,” a declarat Angela Merkel.

Uniunea Europeană este încă foarte departe de o atitudine comună faţă de Rusia. Noua politică în relaţiile cu Moscova, care părea a prinde contur cu câteva luni în urmă, şi-a pierdut repede orice coerenţă. Punctele principale ale acesteia urmau să fie un proces de reformă al alianţei energetice şi transferul standardelor occidentale în domeniul justiţiei şi al statului de drept.

Atitudinea statelor UE faţă de Rusia

Despre aceste aspecte se discută în prezent cel mult în cadrul câtorva conferinţe internaţionale. De altfel, interesele faţă de Rusia sunt cât se poate de divergente: de pildă, Germania, Italia şi Franţa sunt cei mai importanţi parteneri economici ai Kremlinului, motiv pentru care investitorii şi directorii de companii îşi doresc un climat mai liber şi o cooperare mai strânsă.

În acelaşi timp, noile state ale Uniunii Europene din Europa de est, în special Polonia, adoptă o atitudine cât se poate de sceptică faţă de Moscova. Conflictele dintre Varşovia şi Moscova au culminat chiar în blocarea importării produselor de carne din Polonia de către ruşi, sub pretextul unor probleme de igienă. Acest aspect va fi dezbătut la Berlin pe 17 ianuarie.

Poziţia Rusiei

Nici Rusia nu îşi doreşte o apropiere prea strânsă, în special în ceea ce priveşte importarea valorilor democratice din occident. La Moscova, apropierea de UE se reduce în general la dorinţa unei libertăţi de mişcare mai mari prin renunţarea la vize. Resursele gigantice de petrol şi gaz sunt şi un mijloc de a exercita presiune asupra occidentului: partea rusească are mereu posibilitatea să-i ameninţe pe europeni că va intensifica relaţiile cu India şi China, un curs politic care ar dezavantaja Uniunea Europeană.

Bunele relaţii cu Rusia sunt o necesitate

Purtătorul de cuvânt pentru probleme de politică externă al fracţiunii social-democrate din Bundestag, Gerd Weisskirchen, susţine în ciuda acestor aspecte problematice:

„Cred că o relaţie bună şi orientată spre viitor cu Rusia este o necesitate pentru toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În Europa, fiecare este dependent de ceilalţi. Unora nu le place acest cuvânt, pentru că are conotaţii negative. Dar avem nevoie realmente unii de ceilalţi. Şi acest lucru este cât se poate de clar în domeniul energetic. Sigur că ne dorim ca Rusia să accepte să ratifice ceea ce a semnat deja, şi anume aşa-numita Charta energetică. În occident suntem dependenţi de energia furnizată de Moscova, dar şi Rusia este nevoită să-şi vândă petrolul şi gazul.”

Negocierile se anunţă a fi îndelungate

Creştin-democratul Andreas Schockenhoff, coordonator pentru relaţiile bilaterale germano-ruse, este de părere că negocierile pentru un nou acord de cooperare dintre UE şi Rusia vor dura foarte mult. Preşedintele Putin a respins acordarea unor garanţii în ceea ce priveşte aprovizionarea statelor occidentale cu energie. Nici siguranţa investiţiilor europene în Rusia nu poate fi garantată. Potrivit experţilor, Kremlinul se orientează exclusiv în funcţie de propriile interese naţionale.

Negocierile par să fi ajuns într-un punct mort, iar multe speranţe se leagă în prezent de preşedinţia germană a Uniunii. Intenţiile bune din partea politicienilor de la Berlin sau Bruxelles nu sunt însă de ajuns. Opţiunile rămân limitate, şi observatorii au ajuns la concluzia că presiunile asupra Moscovei nu vor duce la un rezultat satisfăcător. Jens van Scherpenberg de la Fundaţia germană pentru ştiinţă şi politică declară:

„Sunt de părere că europenii şi-ar dori să găsească o linie comună şi să-şi armonizeze poziţiile diferite în ceea ce priveşte politica energetică, securitatea energetică şi politica mediului. Nu pot să-mi imaginez însă că va exista în acest sens o poziţie comună, de pildă ca toate statele să exercite presiune asupra Rusiei. Toţi cei implicaţi ştiu că această atitudine nu ar avea nici un sens.”

  • Data 12.01.2007
  • Autoare/Autor Cornelia Rabitz / Alexandra Sora
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1GH
  • Data 12.01.2007
  • Autoare/Autor Cornelia Rabitz / Alexandra Sora
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1GH