1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Rusia își consolidează pozițiile la Nistru! Unirea Moldovei cu România ar putea deveni o prioritate!

În Republica Moldova se discută tot mai des despre unirea cu România în contextul în care mica țară ex-sovietică, cândva parte a României, a ajuns o ruină economică, coruptă și lipsită de orice garanții de securitate.

Semnale de alarmă trase de presa internațională, dar și cea locală, despre pregătirea unei invazii rusești asupra Moldovei independente, după modelul aplicat în Georgia și Ucraina, apar, după izbucnirea conflictului în Ucraina, în fiecare zi. Postul francez de televiziune „Canal+” a atenționat la sfârșitul săptămânii trecute că, după Georgia și Ucraina, „Moldova este următoarea țintă a lui Putin”. Întorși de la Chișinău, jurnaliștii francezi au constatat că în Republica Moldova s-au creat condiții ideale pentru un nou război-hibrid: Moldova este cea mai saracă țară din Europa, cei mai corupți oameni administrează țara, iar, geopolitic, populația s-a împărțit în două tabere - o parte visează să se integreze în UE, iar altă parte a rămas nostalgică după URSS. Potrivit jurnaliștilor de la „Canal+”, conflictul ar putea porni din așa-numitul „orășel al victoriei” - tabăra protestatarilor pro-ruși dislocați între Președinție și Parlament. „Oficial, aceștia protestează împotriva corupției, dar e straniu că toți vorbesc rusește, Putin este idolul lor și susțin în unison că în URSS era mai bine”, au constatat jurnaliștii francezi.

La Chișinău „orășelul victoriei” – la Tiraspol „un orășel militar” pe aerodrom

La rândul său, postul moldovenesc de televiziune „Realitatea TV” susține că a intrat în posesia unor „acte și scheme” din care reiese că aeroportul din Tiraspol, neutilizat după războiul din 1992, a fost reutilat într-un aerodrom complet militarizat care i-ar permite Rusiei, în cazul unui nou conflict armat între cele două maluri ale Nistrului, să poată disloca mai multe trupe în regiunea transnistreană.

Încă în 2012, autoritățile ruse anunțau faptul că au început lucrările de renovare a pistei aeroportului din Tiraspol, sub pretextul evacuării a 8 elicoptere vechi ale fostei armate a 14-a a URSS. Pe 17 aprilie 2012, responsabilul de complexul militar-industrial și de apărare al Rusiei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, „reprezentant al Kremlinului pentru Transnistria”, declara la o întâlnire cu profesorii și studenții Universității din Tiraspol că „administrația de la Kremlin a decis să reînarmeze, în anii următori, forţele armate în proporţie de 70% cu armament modern” și a dat asigurări că „pacificatorii ruși se vor afla în zona de securitate până când „republica moldovenească nistreană” se va fortifica pe deplin”. Presa străină a interpretat declarația lui Rogozin ca pe o reacție a Rusiei la planurile de amplasare a scutului american antirachetă în România.

Presa de la Chișinău scrie că în perioada care s-a scurs de atunci, Rusia și-a consolidat pozițiile militare în regiunea transnistreană fără a înștiința autoritățile constituționale. Potrivit „Realitatea TV”, pe teritoriul aerodromului din Tiraspol ar fi fost construit un „orășel militar” unde sunt dislocate mai multe grupuri operative ale armatei ruse, dispeceratul central, statul major și posturile santinelelor. Autoritățile de la Chișinău nu au comentat deocamdată aceste informații.

Lui Putin i s-a raportat: „Aerodromul din Tiraspol este funcțional!”

Din documentele prezentate de postul de televiziune menționat reiese că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi fost informat despre situația de la aerodromul din Tiraspol la ședința Consiliului Suprem de Securitate din data de 22 ianuarie 2016. Presa rusă anunța în ziua respectivă doar despre faptul că la acea ședință a CSS s-a discutat despre situația din Republica Moldova, fără a oferi detalii. Potrivit presei de la Chișinău, însă, Vladimir Putin ar fi fost informat atunci că aerodromul din Tiraspol este funcțional și că „toate pregătirile pentru operațiunea „Tuman” („Ceața”) au fost definitivate”. Detaliile despre această operațiune nu sunt însă expuse în schemele și documentele prezentate de „Realitatea TV” din Moldova. În schimb, din aceleași documente reiese că, prin intermediul Ambasadei sale din Chișinău, Rusia ar controla aproximativ 40 de organizații și lideri de opinie de la Chișinău.

Klaus Iohannis se agită

Fără a face o legătură directă cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, într-un interviu acordat publicației austriace „Profil”, președintele României, Klaus Iohannis, a criticat traiectoria politicii externe a lui Vladimir Putin. „Politica lui Putin nu se încadrează în conceptul de viaţă împreună într-o Europă a secolului XXI”, a menționat șeful statului român. Întrebat dacă războiul din Ucraina poate fi un motiv de îngrijorare pentru România, el a menționat că a crezut, timp de decenii, că problema războiului nu mai există în Europa, dar „din păcate, acest lucru e istorie - într-o situaţie excepţională (…) trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm ţara”, a menţionat Klaus Iohannis.

În condițiile creșterii tensiunii în regiune, tot mai mulți politicieni și lideri de opinie de la Chișinău readuc în discuție posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România ca soluție la multe probleme cu care se confruntă astăzi tânărul stat ex-sovietic, a cărui neutralitate militară, convenabilă Rusiei (dar nerespectată de Rusia), este proclamată prin Constituție. Rezultatele alegerilor și sondajele de opinie arată că, an de an, numărul unioniștilor în Republica Moldova crește. Faptul că în România instituțiile statului funcționează, iar lupta anticorupție a început să dea roade (în comparație cu Republica Moldova unde guvernează corupția și oligarhia), îi face pe tot mai mulți moldoveni să-și dorească reunificarea.

Unii „unioniști” nu sunt unioniști

„Unirea celor două state româneşti e doat o chestiune de timp. De la un timp încoace, mai cu seamă din SUA, dar şi din Europa, vin semnale că cercuri occidentale influente înclină să rezolve problema Basarabiei prin reunirea acestui teritoriu cu România”, menționează publicistul Petru Bogatu.

„Într-o situație în care Republica Moldova întâmpină greutăți, lumea este în drept să piardă încrederea în viitorul acestui stat. Și atunci ideea de a rămâne într-un spațiu european nu poate să fie pur și simplu abandonată. Ca alternativă, da, unirea Republicii Moldova cu România ar aduce acest teritoriu în spațiul european și euroatlantic pentru că România este membru UE și NATO. Deci o asemenea evoluție nu poate fi exclusă. Dacă situația din Republica Moldova ar degenera, dacă s-ar confrunta cu posibilitatea dispariției de pe hartă, atunci elementul unirii ar apărea ca o prioritate”, consideră fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov, unul din fruntașii Partidului Popular European din Moldova.

În Republica Moldova sunt mai multe partide care se declară unioniste. Se pare, însă, că acestea nu sunt autonome și au diferite centre de comandă. Ele împart un bazin electoral de 20-22% și, de regulă, doar unul accede în Parlament cu 13-15 mandate din totalul de 101. Realitatea ultimilor 10-12 ani a demonstrat că în majoritatea cazurilor, după ce acced în Parlament, aceste partide își trădează electoratul și intră în scheme politice rusești, iar aceste trădări își lasă amprenta asupra spiritului românesc din Basarabia.

Păreri împărțite

Analiștii politici de la București au păreri împărțite în privința disputelor despre unire de la Chișinău. Fostul consilier prezidențial Iulian Chifu susține că tema este „o toxină a Rusiei, o temă de război informațional reapărută la Chișinău”: „Pentru clarificare, trebuie să spunem foarte clar că nu există nici proiectul, nici discuțiile cu SUA sau UE și că, de principiu, România însăși nu a dezbătut această perspectivă vreodată”. Potrivit lui Chifu, „soluțiile pentru Republica Moldova sunt astăzi la Chișinău, nu la București”.

Pe de altă parte, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, expertul economic Petrişor Peiu, susține că reunificarea cu România este „singurul proiect care oferă mâine o perspectivă Moldovei”: „Dacă Republica Moldova se reunifică cu România, trebuie să existe nişte decizii politice. Noi am pornit de la ideea că dacă se va face această reunificare, va fi după modelul german. Adică, dacă mâine se reunesc cele două state, pensiile se ridică la nivelul celor din România. Salariile ajung la nivelul celor din România. În acelaşi timp, cheltuielile pentru utilităţi, de asemenea, vor fi ca în România. Trebuie atunci să compensezi cheltuielile celor care nu îşi permit. În acelaşi timp, toate programele structurale la care are acces România în cadrul Uniunii Europene, vor fi aplicate şi pentru acest teritoriu. Ele vor fi replicate în raport de 6 la 1, pentru că teritoriul României este de şase ori mai mare decât cel al Republicii Moldova, geografic şi demografic. Urmărind modelul german în care reunificarea s-a făcut dintr-o bucată şi nu treptat, noi am estimat că România ar cheltui cam un PIB, 200 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani. Sigur că aceşti bani se vor cheltui în mare parte din fonduri europene, din investiţii private”, susține Petrişor Peiu.