1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Rusia îşi reafirmă drepturile asupra Arcticii

Polul Nord se află din nou în centrul atenţiei comunităţii internaţionale. Pe 22 septembrie, a debutat la Moscova conferinţa internaţională de două zile consacrată regiunii Arctice.

default

Spărgătoare de gheaţă în apele de la Polul Nord

Principalele teme aflate pe ordinea de zi sunt schimbările climatice cauzate de activitatea umană, resursele naturale ale regiunii şi perspectiva dezvoltării durabile a acesteia.

Cu mai bine de trei ani în urmă, a făcut ocolul lumii o imagine al cărei mesaj nici că putea fi mai clar. O expediţie rusească a plasat solemn pe solul submarin, la o adâncime de 4000 de metri, steagul Federaţiei Ruse, realizat din titan.

Un an mai târziu, preşedintele Dimitri Medvedev a reafirmat pretenţiile Rusiei privind controlul asupra Arcticii. El a semnat un document în care se precizează că până în 2020, regiunea polară trebuie să devină cel mai important fundament al Rusiei în privinţa resurselor strategice.

Kremlinul revendică un segment din Arctica întins pe o suprafaţă de 1,2 milioane de kilometri pătraţi, inclusiv Polul Nord. Din 2001, Rusia tot încearcă să obţină din partea ONU recunoaştere juridică pentru revendicările sale, până acum fără succes. Anton Vasiev, preşedintele Consiliului Arctic de pe lângă Federaţia Rusă a explicat că sarcina instituţiei pe care o conduce este pe cât de clară pe atât de complicată din punct de vedere ştiinţific.

"Trebuie să dovedim că soclul de la fundul mării, inclusiv dorsala Lomonosov este parte, mai exact, este prelungirea teritoriului Rusiei. Asta este totul, dar operaţiunea necesită fonduri uriaşe şi o cantitate mare de timp."

Danemarca şi Canada, care sunt la rândul lor foarte interesate de resursele din zonă, vin cu argumente diferite. Cele două ţări îşi justifică revendicările prin faptul că dorsala Lomonosov este mai aproape de Groenlanda daneză şi de insula canadiană Ellesmere decât de teritoriul Rusiei.

Şi SUA se află de mai mult timp în căutarea unor date topografice care să le ofere acces la bogăţiile de subsol din zonă.

Chiar dacă în 2008 toate statele riverane au căzut de acord să-şi rezolve paşnic eventualele diferende teritoriale, dialogul dintre ruşi, canadieni, americani, danezi şi norvegieni este dificil, îngreunat de setea de câştig.

Pe lângă petrol şi gaz în cantităţi uriaşe, la fundul mării se bănuieşte existenţa unor zăcăminte uriaşe de aur şi diamante, cărbune, fier şi zinc. Încălzirea climei înăspreşte cursa pentru controlul acestor resurse, fiindcă ele devin mult mai rapid accesibile decât se credea.

Pentru premierul rus Vladimir Putin, chestiunea drepturilor asupra regiunii Arctice nu se rezumă numai la materii prime. El a subliniat:

"Dacă vorbim despre Arctica, nu trebuie să uităm că interesele geopolitice ale Rusiei sunt strâns legate de această regiune. Securitatea şi capacitatea de apărare a ţării sunt strâns legate de Arctica. Aici se află cele mai importante baze ale armatei şi marinei pe care le avem. Peste acest teritoriu zboară bombardierele noastre strategice. Aici se află reţele importante de transport, cum ar fi pasajul de nord-est. Aici este şi o zonă importantă pentru cooperarea cu alte state. "

În ce poate consta această cooperare din perspectiva Kremlinului, a explicat ministrul rus al Apărării Civile, Serghei Şoigu:

"Unul din ţelurile conferinţei este studierea posibilităţii de cooperare cu reprezentanţii Canadei, SUA şi altor ţări şi declararea Arcticii drept regiune a păcii. Se vor aborda probleme actuale, cum ar fi schimbările climatice, urmările activităţii umane, drepturile băştinaşilor şi perspectivele de dezvoltare ale regiunii."

Şoigu este şi preşedintele Societăţii Geografice de la Moscova, organizatoarea reuniunii, la care iau parte mai bine de 400 de experţi din 15 ţări.

Autor: Christina Nagel / Ioachim Alexandru
Redactor: Medana Weident