Rusia şi occidentul

Cum era de aşteptat – întîlnirea este analizată cu maximă atenţie în paginile presei.

Valori şi interese titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagină azi, un articol de fond care pledează pentru continuarea aşa numitei Reralpolitik cu Moscova. Deşi Putin se află în culmea popularităţii la şase luni înaintea expirării mandatului de preşedinte, performanţa nu este surprinzătoare într-un stat în care Kremlinul controlează mass - media, în care principalele trăsături ale democraţiei lipsesc din sistem scrie ziarul citat, adăugînd şi alte carenţe. Însă Rusia aspiră din nou la statutul de superputere .

Iar lipsurilor regimului Putin aşa numita Realpolitik le poate rezista în numele unor valori şi interese comune. Fără Rusia care are drept de veto în Consiliuul de Securitate, marile conflicte internaţionale – de la litigiul cu Iranul generat de programul nuclear al Teheranului pînă la conflictul din Kosovo - nu pot fi soluţionate conchide ziarul citat.

Rusia nu este nici atît de slabă pe cît pare nici atît de puternică pe cît dă Kremlinul de înţeles scrie DIE WELT nu fără a semnala că occidentului îi lipseşte deocamdată un concept solid pe termen lung pentru a transforma puternicele interese comune , pe care ziarul le enumeră, în fundamentul unei cooperări strategice.

DER STANDARD de la Viena crede în capacitatea Uniunii Europene de a fi un factor stabilizator în soluţionarea conflictelor internaţionale.

Din nou în DIE WELT întîlnim un amplu interviu acordat de Angela Merkel , pornind şi de la constatarea că între occident şi Rusia procesul înţelegerii devine tot mai complicat pe fundalul celor două conflicte deja pomenite : Kosov şi Iran.

Nici politica internă a Angelei Merkel nu scapă din vedere comentatorilor. Cotidianul „20 Cents” din Saarbrücken etichetînd-o drept populistă. Iar MÜNCHNER MERKUR scrie: „Ura! În sfîrşit un cuvînt greu! Undeva între China, Africa şi Rusia, Angela Merkel a găsit de cuviinţă să se implice şi în disputele interne generate de Hartz IV.

O aparent minoră chestiune de politică internă inflamează spiritele ziariştilor. Ministra familiei Ursula von der Leyen a emis o nouă idee: în campania de protecţie a tineretului faţă de consumul de droguri tutun alcool, ea s-a gîndit să recurgă la serviciile de investigatori sub acoperire a minorilor.

Altfel spus să-i transforme în cumpărători care să testeze disponibilitatea vînzătorilor de a le furniza produsele interzise între care şi videocasete cu scene violente. Iniţiativa doamnei Von der Leyen nu este doar imorală ci şi atacabilă juridic scrie HANDELSBLATT în timp ce FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG se întreabă dacă nu cumva astfel , pentru a proba competenţa pompierilor îi transformă pe aceştia în incendiatori. Oricît de discutabilă ar fi iniţiativa crede OSTSEE ZEITUNG cert este că ministra familiei a reuşit din nou să transforme o temă ce ţine de competenţele ministerului ei într-o chestiune arzătoare la ordinea zilei.

Arzătoare rămîn şi disensiunile survenite între Washington şi Ankara în urma etichetării masacrului împotriva armenilor drept genocid.FINANCIAL TIMES se teme că Turcia ar putea ignora în viitor rugăminţile americanilor şi nu va mai trimite trupe în Kurdistanul din Irak pentur a-i alunga pe rebeli. Reacţia Ankarei faţă de poziţia Washingtonului trădează o hipersensibilitate cu totul nesănătoasă – este de părere cotidianul olandez DE VOLKSKRANT, dar crede că această idiosincrazie nu trebuie să constituie pentru occident un motiv de a trece sub tăcere ceea ce majoritatea istoricilor consideră că a fost un genocid.

A da un glas şi nume victimelor aceasta a fost şi este deviza scrieirlor istoricului Saul Friedländer laureatul din acest an al Premiului Păcii atribuit ieri la încheierea Tîrgului de Carte de la Frankfurt pe Main, BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG relevă că şi în discursul său de mulţumire laureatul , ai cărui părinţi şi membri de familie au murit la Auschwitz, a citat cuvintele victimelor şi procedînd astfel, simbolic a dat cuvînt tuturor victimelor violenţei, intoleranţei, dictaturilor.