Rusia şi China, între rivalitate şi relaţii durabile de cooperare

Pe agenda întâlnirii dintre liderul chinez şi partea rusă, respectiv Vladimir Putin, se află atât subiecte politice, cât şi economice.

De altfel, deşi deseori a fost adus în discuţie un parteneriat strategic între cele două mari puteri, relaţiile bilaterale nu sunt lipsite de probleme. Cu precădere sectorul energetic a devenit un măr al discordiei, mai ales în zona Asiei Centrale, unde ambele ţări îşi dispută puterea şi influenţa.

Fapt este că în această parte a lumii, Rusia şi China nu au fost niciodată prietene, situaţie care nu se va schimba. Unii experţi apreciază că Rusia şi China au interese comune, însă trecătoare, de conjunctură. Mai numeroase ar fi, se spune deseori, punctele de vedere care separă Moscova şi Beijing-ul, transformându-le mai degrabă în rivali.

În clipa de faţă, singurul interes al Chinei este dezvoltarea propriei economii, scop care, odată atins, ar garanta în mare măsură însăşi stabilitatea regimului comunist chinez. "Dezvoltarea economică a Chinei nu poate fi însă realizată decât cu ajutorul unor imense cantităţi de materie primă şi de energie, lucruri pe care conducerea de la Beijing încearcă să le obţină de oriunde se poate, folosind toate mijloacele pe care le are la dispoziţie", este de părere politologul german Günther Knabe. Or, Asia Centrală reprezintă o adevărată mină de aur pentru China, este de părere acelaşi specialist.

De cealaltă parte, Rusia, care dispune de mari rezerve de bogăţii naturale, încearcă să îşi extindă cu precădere influenţa politică şi militară în regiune. Moscova urmăreşte să îşi menţină, respectiv să îşi extindă controlul asupra celor mai importante rute de tranzit din Asia Centrală. În opinia lui Knabe, din acest punct de vedere, concurenţa dintre cele două puteri se va înăspri.

Interese comune sau rivalitate?

Andrei Grosin, specialist la Institutul Rus pentru Statele CSI, nu crede că rivalitatea dintre Rusia şi China se va amplifica. În opinia sa, interesele chineze în regiune nu se intersectează defel cu cele ale Rusiei. Ultimul deceniu a arătat că expansiunea economică a Chinei în Asia Centrală nu a afectat companiile ruseşti, ci pe cele din vestul Europei. În comparaţie cu companiile chineze, cele ruseşti nu au extras cantităţi foarte mari de gaze naturale în ţări precum Uzbekistan sau Turkmenistan, fapt datorat rezervelor însemnate de gaze naturale de care Rusia dispune la ea acasă, spune Grosin.

Analistul rus este de asemenea de părere că tendinţele Chinei de sporire a influenţei în regiune sunt limitate. "Beijingul ar dori mai degrabă să îşi întărească influenţa în provinciile central-asiatice, care livrează Chinei petrol, gaz şi metale preţioase. Conducerea Chinei priveşte cu realism atât interesele Rusiei, cât şi pe cele ale ţărilor din Asia Centrală. Acestea din urmă vor urmări consolidarea relaţiilor cu Rusia. Elitele din Asia Centrală sunt, poate, corupte, însă nu vor accepta să se degradeze atât de mult încât să ajungă marionete ale Chinei. Beijingul ar lăsa să cadă mai degrabă în responsabilitatea Rusiei ceea ce se întâmplă din punct de vedere politic, dar mai ales militar în regiune, este de părere Andrei Grosin.

Colaborare în planul securităţii

Există însă un subiect care îngrijorează deopotrivă Rusia şi China: Situaţia din Afganistan. Atât Moscova, cât şi Beijingul, sunt de părere că odată cu retragerea trupelor NATO, influenţa islamiştilor va fi din ce în ce mai mare în Afganistan, spune expertul german în chestiuni privind Asia Centrală, Günter Knabe. Este, aşadar, în interesul ambelor ţări ca situaţia să fie ţinută sub control în această regiune.

Pe de altă parte, Andrei Grosin consideră că Beijingul nu se va baza nicidecum exclusiv pe parteneriatul cu Rusia. "China nu se vede în aceaşi barcă, alături de Rusia, despre aşa ceva nu poate fi vorba", spune Grosin. În opinia acestuia, chinezii sunt mai degrabă adepţii formulei: "Cooperare atât cu Rusia, cât şi cu Statele Unite".