1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia între Putin şi Potemkin

17 iulie 2009

Asasinarea militantei pentru drepturile omului Natalia Estemirova dezvăluie din nou caracterul iluzoriu al aşa zisei democraţii ruse, faţă de care şi lideri politici central şi est europeni şi-au manifestat suspiciunile.

https://p.dw.com/p/IraL
Imagine: picture-alliance/dpa

Apelul adresat preşedintelui Obama de 22 de foşti lideri politici din Europa centrală şi de est, de a-şi reanaliza atitudinea conciliantă faţă de Rusia, înseamnă pe fundalul recentului asasinat politic mai mult decît o invitaţie la prudenţă.


„Rusia a devenit un stat al scamatorilor, o găunoasă maşinărie de relaţii publice care încearcă să ne asigure că situaţia din Caucazul de Nord este liniştită devreme ce în aprilie trecut războiul din Cecenia a putut fi declarat, după zece ani, drept încheiat. Un stat de iluzionişti care vor să acrediteze impresia că totul se desfăşoară în spiritul deplinei legalităţi” - scrie caustic DER STANDARD.


„Asasinarea Estemirovei dezvăluie însă adevăratul chip al Ceceniei şi al Rusiei moderne,o imagine deloc frumoasă” constată THE INDEPENDENT.


Imaginea este cu atît mai „dezagreabilă” cu cît în Rusia „nimic nu pare mai lipsit de consecinţe decît uciderea celor care îndrăznesc să protesteze împotriva încălcării drepturilor omului, aşa cum s-a întîmplat în urmă cu trei ani cu Anna Politkowskaja” precizează EL PAIS, consemnînd că deşi „ea nu a fost prima victimă, a fost poate cea mai cunoscută din seria celor care au plătit cu viaţa curajul lor civic, ziarişti, avocaţi, activişti pentru drepturile omului, fără ca cineva să fi fost tras la răspundere.”


Cotarea de către preşedintele Medvedev a asasinării Nataliei Estemirova drept „inacceptabilă şi primitivă”, ar putea fi un indiciu al distanţării lui de Putin, deduce CORRIERE DELLA SERA în aşteptarea verificării autenticităţii acestei „diferenţe”. Asasinii Nataliei Estemirova "nu vor fi niciodată identificaţi”, conchide sceptic cotidianul KURIER, pornind de la cazurile precedente şi de la eforturile Moscovei de a întreţine „iluzia stabilităţii în Cecenia.”


22 de foşti lideri politici din Europa centrală şi de răsărit semnează o scrisoare adresată preşedintelui american Obama, mesaj căruia FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG îi consacră azi un articol revelator. Semnatarii îşi exprimă îngrijorarea că strînsele relaţii dintre regiunea centrală şi de răsărit a Europei şi Statele Unite ar putea fi slăbite prin noua politică a Washingtonului faţă de Rusia. Teza centrală a misivei, relevă cotidianul citat, ar fi că zona Europei centrale şi de răsărit nu mai stă în centrul atenţiei politicii externe americane. Statele Unite sunt invitate să-şi menţină angajamentul în Europa în pofida provocărilor cărora trebuie să le ţină piept în Afganistan şi Pakistan, în Orientul Apropiat şi în Asia. Printre semnatarii scrisorii se numără şi fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu.


În centrul atenţiei cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG stă azi situaţia din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare anticipate. Articolul publicat în ziarul elveţian analizează noile constelaţii care ar oferi o alternativă profundelor scindări politice care domnesc de mai mulţi ani în această ţară. Textul nu scapă din vedere cameleonismul preşedintelui Voronin care - după cum a bătut vîntul - s-a orientat cînd spre Moscova, cînd spre Uniunea Europeană.


Trecerea lui Marian Lupu din tabăra comuniştilor în sînul pînă nu demult lipsitului de importanţă partid democratic, ar putea cumula voturile celor indecişi. Astfel, din perspectiva unor politologi autohtoni, Lupu, a cărui formaţiune este pro-europeană, ar putea constitui „o şansă pentru Republica Moldova”. În ultima sa parte, articolul se opreşte şi asupra repercusiunilor aşa zisului „război politic” al Chişinăului în Transnistria .


Şansele unei excelente şcolarizări nu sunt recunoscute de toate statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, conform unui studiu al UE, în Luxemburg se investeşte cel mai mult în educaţia şcolară, în România şi Bulgaria cel mai puţin, Germania ocupînd un loc de mijloc.

În medie, statele membre ale Uniunii alocă 5% din potenţialul lor economic educaţiei – mai află cititorul din cuprinsul unui articol publicat în KÖLNER STADT-ANZEIGER.


În sfîrşit,cotidianul DIE WELT publică azi un amplu reportaj despre soarta romilor în Republica Cehia, ceea ce subliniază din nou, dimensiunile europene ale problematicii acestei minorităţi.


Autor: Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz