1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ruşii "invitaţi" să contribuie la salvarea Ciprului

Roman Goncharenko, Claudia Stefan19 martie 2013

Oamenii de afaceri ruşi sunt indignaţi de preconizata prelevare a 10% din volumul depozitelor bancare cipriote.

https://p.dw.com/p/180Cg
Imagine: picture-alliance/dpa

"Nedrept, lipsit de profesionalism şi periculos" - a declarat conducerea de la Kremlin, prin vocea purtătorului de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. Nemulţumit de planul privind prelevarea unei părţi din volumul depozitelor cipriote este şi premierul Dmitri Medvedev care a comparat acţiunea executivului de la Nicosia cu o expropriere.

La Bursa din Moscova, efectele intenţiilor cipriote nu s-au lăsat aşteptate: acţiunile VTB şi Sverbank, două dintre cele mai puternice bănci din Federaţia Rusă, au scăzut în deschiderea şedinţei cu circa 5%. Conform presei, cele două bănci ar avea depozitate în Cipru peste 10 miliarde de dolari americani.

Parlamentul de la Nicosia va decide marţi (19.03) asupra controversatului pachet de măsuri menit să salveze de la faliment, sistemul bancar cipriot. Analiştii sunt de părere că votul ar putea fi amânat. 26 din cei 56 de deputaţi au anunţat deja că nu sunt de acord cu propunerile înaintate.

Zypern Bankenkrise
Criza in sectorul bancarImagine: picture-alliance/AP

Pe lângă cele 10 miliarde de Euro - ajutor de la fondul european de salvare, printre măsurile propuse se mai află şi reţinerea unei cote din volumul depozitelor bancare. Mărimea acesteia nu a fost încă stabilită. Conform propunerilor, vizate cu 6,75% vor fi conturile în care se găsesc între 20.000 şi 100.000 de euro. Cota unică reţinută din conturile cu peste 100.000 ar putea fi 9,9%. Altfel spus: cu sau fără voie, posesorii depozitelor consistente vor fi poftiţi să participe la pachetul de salvare a ţării.

Un locşor călduţ pentru miliardarii ruşi

Cine doreşte să înţeleagă iritarea Moscovei, are nevoie de nişte cifre: 78,2 miliarde de dolari americani. Aceasta este suma pe care Cipru a investit-o în Rusia în anul 2011, conform Oficiului de Statistică Rosstat. În Rusia, micul stat din Mediterană, aflat acum în pericol de faliment, este cel mai puternic investitor străin. "Desigur, aceştia nu sunt bani ciprioţi. Sunt bani ruseşti reinvestiţi prin Cipru", susţine Heinrich Steinhauer, şef al reprezentanţei moscovite a Landesbank Hessen-Thüringen (HELABA).

Datorită impozitelor şi taxelor sale mici, Cipru a devenit "o staţie intermediară importantă pentru fluxurile de capital rusesc" adaugă Hans-Henning Schröder, reprezentant al Fundaţiei "Ştiinţă şi Politică" (SWP) din Berlin. Oligarhii ruşi îşi transferă banii în Cipru pentru a se proteja de un eventual "atac al statului rus", explică Hans-Henning Schröder.

Unul dintre aceşti oligarhi ar fi Alischer Usmanov - cel mai bogat rus în anul 2012, conform agenţiei Bloomberg şi revistei "Forbes". Printre altele, Usmanov care se estimează că deţine între 17,5 şi 20 de miliarde de dolari americani, a făcut avere cu industria metalurgică. Firma sa, "USM Steel & Mining Group Ltd.", este înregsitrată în Cipru.

Alisher Usmanov
Alisher UsmanovImagine: picture-alliance/dpa

Şi Ucraina este afectată

Rusia nu e un caz singular în Europa. Şi în Ucraina există destui oameni de afaceri care au preferat să-şi transfere banii în Cipru înainte de a fi (re)investiţi acasă. Şi-n această ţară, Cipru este, de ani de zile, cel mai mare investitor străin. Conform agenţiei "Derschkomstat", în 2011, volumul investiţiilor "cipriote" în Ucraina a depăşit 10 miliarde de dolari.

Privit în sens invers, obţinem o imagine şi mai clară: în 2012, peste 90% din volumul investiţiilor ucrainene din afara ţării au ajuns în micuţa ţară membră a UE.

Un ministru cipriot la Moscova

Încă un motiv pentru care care Rusia urmăreşte îndeaproape evoluţia Ciprului ar fi creditul în valoare de 2,5 miliarde de dolari pe care Moscova i l-a acordat Nicosiei, în 2011. Cipru şi-ar dori extinderea termenului de rambursare.

Astfel, conform presei moscovite, ministrul cipriot al finanţelor, Michaelis Sarris, se pare că va aborda această problemă în cadrul vizitei programate pe 20 martie în Rusia.

Dar decizia privind prelungirea termenului de rambursare este acum umbrită de preconizata prelevare a câtorva procente din banii depozitaţi în băncile cipriote. "Vom urmări cu mare atenţia situaţia" - a declarat, în context, ministrul rus al finanţelor Anton Siluanow.

Symbolbild Geldwäsche
Imagine: imago/imagebroker/begsteiger

Noi destinaţii pentru ruşi?

Bancherul Heinrich Steinhauer crede că, în ciuda controversatelor măsuri de salvare, pentru oligarhii din estul Europei, Cipru va rămâne o ţară la fel de atrăgătoare "cu excepţia cazului în care acestora li se vor pune constant beţe în roate. Dar, deocamdată, nu se poate vorbi despre aşa ceva."

Dimpotrivă, expertul fundaţiei SWP, Hans-Henning Schröder, este de părere că investitorul care îşi va simţi averea periclitată va căuta să se orienteze către alte bănci, în alte părţi. Nu peste mult timp, crede Schröder, fluxurile de capital rusesc nu vor mai trece prin Cipru, ci prin Olanda, Austria sau alte paradisuri fiscale, de exemplu Insulele Virgine (Britanice).