1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Rossen Plevnielev: "Apreciez umanismul Angelei Merkel"

Refugiaţii evită ruta ocolitoare prin Bulgaria pentru că ştiu că riscă să rămână blocaţi acolo. Sofia aşteaptă de la înţelegerea UE-Turcia tratament egal pentru toate frontierele dintre Turcia şi UE.

Rossen Plewneliew

Rossen Plevneliev

DW: Domnule preşedinte, pot căuta refugiaţii un nou drum spre occident prin Bulgaria după închiderea aşa-numitei "rute balcanice"?

Rossen Plevneliev: Observăm cu atenţie situaţia pe aşa-numita "rută balcanică" şi am luat o serie de măsuri preventive pentru cazul în care grupuri mai mari de migranţi vor încerca să pătrundă în Bulgaria. Consiliul Consultativ pentru Siguranţă Naţională a avut deja de două ori această temă pe ordinea de zi. Am modificat de asemenea legea apărării şi am elaborat un plan de reacţie pentru cazul creşterii presiunii determinate de migraţie.

Suntem cu toţii afectaţi de criza migraţiei şi aceasta nu poate fi rezolvată dacă acţionăm separat şi ţinem cont doar de interesele noastre naţionale. Avem nevoie de o rezolvare europeană comună şi de reguli stricte, valabile pentru toţi. Experienţa ne-a demonstrat că închiderea unei rute sau a alteia nu face decât să agraveze criza. Acelaşi lucru este valabil şi pentru transferul refugiaţilor către statele vecine, mai apropiate geografic de occident. Din punctul meu de vedere nu există nicio contradicţie între respectarea drepturilor omului, pe de-o parte, şi un strict control al frontierei, pe de alta. Bulgaria îşi respectă cu stricteţe obligaţiile internaţionale, fapt recunoscut şi de partenerii noştri. Concomitent, ne aşteptăm la mai multă solidaritate în interiorul UE, în aşa fel încât să poată fi aplicate deciziile luate deja. În decursul ultimei reuniuni a miniştrilor de Interne ai ţărilor UE s-a vorbit şi despre presiuni determinate de migraţie cu care s-ar putea confrunta ţări cum ar fi Italia, Albania şi Bulgaria. S-a discutat şi despre posibile reacţii. Sperăm că vom primi de la partenerii noştri un ajutor corespunzător în aşa fel încât Bulgaria să nu devină o rută ocolitoare, fiindcă anumite înţelegeri şi încercări de a închide "ruta balcanică" sunt un indicator în această direcţie.

În cazul în care presiunea va creşte la graniţele de sud ale Bulgariei cu Turcia şi Grecia vor exista în esenţă două opţiuni: stoparea oamenilor la graniţă sau ghidarea lor rapidă către Serbia sau România. Cum vor acţiona autorităţile bulgare?

Spre deosebire de o serie de state, Bulgaria a respectat până acum cu stricteţe regulile UE, acordurile de la Dublin şi Schengen. Noi nu căutăm "soluţii creative" pentru a scăpa de probleme şi a-i împovăra pe vecini. Toţi refugiaţii şi imigranţii sunt înregistraţi în Bulgaria şi cazaţi în centrele Agenţiei pentru Refugiaţi. Aceasta se ştie între timp şi de aceea Bulgaria se confruntă cu presiuni mult mai reduse din partea imigranţilor decât Grecia. Crizele de astăzi au caracter global şi soluţiile depăşesc cu mult posibilităţile de care dispun statele. Avem nevoie de onestitate, nu este loc de egoism naţional.

Are nevoie Bulgaria de un ajutor anume din partea UE în legătură cu refugiaţii?

Da. Costurile pentru paza frontierei, pentru cazarea, aprovizionarea şi asistenţa medicală a refugiaţilor şi imigranţilor împovărează grav bugetul nostru de stat. Şi acordul dintre UE şi Turcia ar trebui să ţină cont de interesele şi temerile Bulgariei legate de presiunile de la graniţe. UE negociază cu Turcia posibile măsuri de limitare a numărului de emigranţi din Turcia spre Europa. Bulgaria insistă că toate graniţele externe ale UE cu Turcia trebuie să fie în egală măsură de asigurate. UE nu are voie să se concentreze doar asupra afluxului de emigranţi din Turcia spre insulele greceşti. Tratativele cu Ankara ar trebui extinse şi spre frontierele terestre ale Turciei cu Grecia şi Bulgaria, respectiv asupra frontierelor din Marea Neagră dintre Turcia şi UE. În caz contrar vor apărea premise pentru rute ocolitoare. Aşteptăm ca poziţia Bulgariei să fie sprijinită în cadrul reuniunii la vârf de la Bruxelles.

Alegerile regionale din trei landuri germane au arătat că mulţi dintre germani sunt îngrijoraţi de afluxul de imigranţi şi refugiaţi şi nu se mai simt în siguranţă. În Germania şi străinătate se aud şi voci care salută poziţia generoasă şi umanistă a cancelarei Merkel dar care atrag atenţia că aceasta nu poate asigura rezolvarea practică a problemei. Credeţi că există o cale de rezolvare în care să se ţină cont şi de umanism şi de nevoia de securitate a cetăţenilor?

Nu văd o contradicţie între tratarea cu omenie a refugiaţilor şi asigurarea securităţii. Trebuie în primul rând să fim oameni buni, omenoşi şi toleranţi. În acelaşi timp, omenia noastră nu trebuie să prejudicieze siguranţa. Atitudinea cea mai valoroasă şi stabilă, pe care noi, europenii, o cultivăm de la Renaştere încoace, este omenia, compasiunea şi empatia pentru toate fiinţele umane neajutorate şi aflate în suferinţă. Valorile şi experienţa noastră istorică sunt virtutea şi nu slăbiciunea noastră. Pare a fi simplu să ridici ziduri şi să-i alungi pe ceilalţi. Numai că asta ne-ar transforma în oameni nepăsători. În scurt timp am constata că în spatele zidurilor pe care le-am ridicat nu a mai rămas nimic preţios de apărat. Faţă de imigranţii din motive economice trebuie să fim însă oneşti şi să le spunem că nu suntem în stare să le asigurăm condiţiile mai bune de trai la care aspiră. Totuşi, Europa este capabilă să întreprindă mai mult împotriva motivelor care-i determină pe oameni să caute refugiu. Admir umanismul şi omenia cancelarei Angela Merkel. În vremuri foarte dificile ea ne oferă un exemplu de politică resposabilă, axată pe valori, spre deosebire de alţi politicieni din Europa, care gândesc şi acţionează numai pe termen scurt, animaţi de interese înguste de partid.

Interviul a fost realizat de Alexander Andreev, şeful redacţiei bulgare a DW.

Rossen Plevneliev este un întreprinzător şi politician al Partidului Conservator din Bulgaria, fost ministru al Dezvoltării Regionale. Pe 30 octombrie 2011 a fost ales preşedinte al Bulgariei.