România admite reglementarea frontierei cu Republica Moldova

Autorităţile româneşti au semnat acest document fără tragere de inimă întrucât reconfirmarea frontierei cu Basarabia trece în ochii lor drept o înfrângere simbolică. Cu doar câteva luni în urmă preşedintele Traian Băsescu sugera, foarte sigur pe sine, că semnarea unui tratat de frontieră ar însemna renunţarea la Basarabia. El se adresa unor primari şi consilieri locali din Republica Moldova reuniţi cu omologii lor din România într-o conferinţă la Piatra Neamţ:

„Cine îşi poate imagina, spunea atunci Traian Băsescu, că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român".

Ce-i drept preşedintele Traian Băsescu nu a semnat acest document, delegându-l pe ministrul de externe, Teodor Baconschi, care declara însă la rândul său cu puţin timp în urmă că acest tratat nu este o prioritate a diplomaţiei româneşti.

Bucureştiul a cunoscut însă între timp o schimbare semnificativă de conduită şi, în urma demersurilor europene, a admis necesitatea unui document care să elimine incertitudinile de la frontiera sa răsăriteană. Ministrul Teodor Baconschi a făcut o declaraţie cât se poate de semnificativă privind rolul implicării europene: „Sunt convins - a spus ministrul - că declaraţiile de fermă încurajare formulate de către preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, nu pot decât să ne inspire în continuare pentru ca relaţia bilaterală (dintre România şi Republica Moldova) să intre în mod ireversibil în această logică europeană”.

De altfel primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, care făcuse tot timpul o opoziţie discretă la politica regională a preşedintelui Traian Băsescu, a ţinut să sublinieze contribuţia UE în rezolvarea acestei probleme: „Acest document este semnat, evident, într-un context european şi urmează să aducă reglementări europene".

Vocea premierului de la Chişinău a sunat poate nefamiliar, deoarece în dezbaterea publică din România a lipsit mereu punctul de vedere al politicienilor necomunişti şi proeuropeni, care s-au exprimat de fiecare dată pentru reglementarea strictă a frontierelor şi, în cele din urmă, pentru garanţia completă a unui parcurs politic distinct.

E poate lucrul cel mai greu de asimilat aici la Bucureşti, unde s-a acreditat în mod greşit ideea că identitatea politică moldovenească ar fi ideologia exclusivă a comuniştilor promoscoviţi.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu