1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Romii între strategia europeană şi răspunderea naţională

Ziua internaţională a romilor, organizată în fiecare an în 8 aprilie, aşează România în centrul atenţiei.

default

Protestele organizate recent împotriva ministrului de Externe, Teodor Baconschi, au pus în umbră o altă faţetă a declaraţiilor sale şi ale celorlalţi membri ai Guvernului. În ciuda formulărilor sale vulnerabile, Teodor Baconschi a exprimat, pentru prima dată, o atitudine nouă şi pozitivă faţă de problematica romilor.

În ultimii ani oficialităţile de la Bucureşti au căutat prin diverse mijloace să acrediteze, subtil, ideea că romii nu sînt atît o problemă românească (sau doar românească), cît una europeană. Mesajele diplomatice, discursurile şi diversele forme de happening politic au avut toate acelasi scop: să sugereze occidentalilor că ar trebui să se simtă răspunzători de situaţia precară a romilor din Est.

La începtul lunii martie, de exemplu, Elena Băsescu şi Daciana Sârbu au purtat, în plenul Parlamentului European, tricouri inscripţionate cu textul „We need a European Roma Strategy!". Chiar dacă toate grupurile politice sînt de acord că este nevoie de o strategie europeană, entuziasmul fără egal cu care politicienii din România susţin acest lucru sugerează că ei ar fi mai curînd fericiţi să scape de răspunderea care le revine.

Militanţii PSD, profitînd şi de poziţiile consacrate ale stîngii, au fost primii care să apese pe această pedală a responsabilităţii europene.

Or, ministrul de Externe Teodor Baconschi a fost primul care a dat de înţeles că vede partea de răspundere ce revine administraţiei din România. Membrii actualului Guvern au părut să înţeleagă „solidaritatea europeană" pe care o clama la un moment dat şeful dimplomaţiei italiene Franco Frattini, o solidaritate care angajează nu răspunderea altora, ci în primul rînd o răspundere naţională.

Direct sau mai puţin direct autorităţile unor state occidentale au reproşat mereu celor de la Bucureşti că nu asumă programe solide de integrare a romilor la ei acasă, lăsînd lucrurile la voia întîmplării cu alibiul liberei circulaţii în spaţiul comunitar. Rămîne să vedem doar dacă nu cumva Guvernul de la Bucureşti îşi va limita partea de răspundere proprie la energice acţiuni poliţieneşti.

Schimbarea aceasta de optică la nivelul Guvernului este însă un bun început întrucît ceea ce lipseşte în România este asumarea fără dubii a faptului că ţiganii români sînt cetăţeni români fără derogări în nici o direcţie şi, prin urmare, că ar trebui să existe, în ceea ce îi priveşte, o responsabilitate publică.

Un sondaj recent comandat de asociaţia Pro Democraţia a arătat că peste 80 % din cei chestionaţi s-ar pronunţa la un referendum pentru retragerea cetăţeniei romilor care comit infracţiuni în străinătate. Chiar dacă avea alte scopuri, sondajul a pus în evidenţă următorul mesaj : „românii“ nu mai vor să fie confundaţi cu „romii“. Este o disociere, care îşi are justificările ei psihologice, dar care pune la îndoială identitatea civică dintre români şi ţigani. Or, dacă nu se va schimba nimic din această ambianţă, programele de integrare socială a romilor nu vor avea prea multe şanse de reuşită.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu