1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Românii din Valea Timocului o iau mereu de la zero

Deși Bucureștii și Belgradul au convenit, în martie 2012, asupra unui protocol comun privind protecția minorităților, românii din Serbia de Răsărit își revendică în continuare drepturile

default

Vlada Savici

"Ion al meu nu a avut abețedar. Dar îi primul botezat Ion, acolo, după 200 de ani". Bojan Barbucici este o namilă de om și, la câtă patimă pune în vorbă, ai putea spune că dacă se supără pleacă acum pe picioare până la Belgrad și dacă nu mută munții, cel puțin le va spune autorităților sârbe că a venit vremea sa nu se mai încrânceneze să ignore existența românilor din Valea Timocului.

Dar nu o va face. Balcanii - și istoria recentă a demonstrat-o în deja prea multe rânduri - nu sunt locul ideal pentru ultimatumuri. Vlada Savici e de altă părere: "Cu sârbii nu poți obține nimic dacă nu pui presiune pe ei". Savici se judecă de ani de zile cu statul pentru recuperara unor proprietăți ce au aparținut familiei sale și are convingerea că trage ponoasele pentru că și-a declarat oficial apartenența la minoritatea română din estul Serbiei. Încă mai sunt mulți dintre vorbitorii de limbă română din Valea Timocului care preferă să își spună "vlahi". Barbucici nu. Nici Savici. Și de aceea sunt prezenți, la București, la a treia ediție a întâlnirii românilor de pretutindeni: ca să se plângă de încăpățânarea cu care Belgradul încearcă să nege existența unei comunități românești în afara Voivodinei. Cei ce își spun vlahi sunt "trădători" iar "Consiliul Vlah este o diversiune", explică Barbucici tentativa majorității sârbe de a diviza populația vorbitoare de limbă română din vecinătatea malului sudic al Dunării. În discursul politic și istoric al Belgradului, vlahii rămân un popor ("cel mai vechi de pe Balcani") pe care sârbii l-au găsit la sudul Dunării, când și-au încheiat migrația, și care nu are nici o legătură cu România. Oricine deviază de la această normă cvasi-oficială se expune presiunii din partea instituțiilor statului, acuză Savici - și enumeră: intimidări, tergiversări în justiție, șicane ale poliției.



În condițiile în care prea puține dintre prevederile protocolului bilateral sârbo-român privind protecția minorităților naționale, semnat și, implicit, asumat de ambele țări în primăvara anului 2012, au fost cu adevărat puse în practică, Savici solicită Bucureștilor să adopte, față de românii timoceni, o strategie și un tip de relații asemănătoare cu cele practicate de Serbia față de Republica Srpska, partea sârbă din Bosnia-Herțegovina.

În replică, ministrul delegat pentru problemele românilor de pretutindeni, Cristian David, a identificat principala problemă în interiorul comunității românești din Serbia, care, a apreciat demnitarul de la București, vorbește pe prea multe voci. "Avem impresia că o luăm de fiecare dată de la zero", a comentat David, în asentimentul căruia a vorbit și liderul Comunității Românilor din Serbia, Stevan Mihailov: "Românii trebuie să învețe să se tolereze unii pe alții și să nu lucreze unii împotriva celorlalți".