1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Românii și imigrația orientală

Românii au față de problematica imigrației sentimente mai complicate decât occidentalii, căci, sub aspect psihologic sunt ei înșiși potențial imigranți.

IRES a realizat rapid un sondaj de opinie despre criza refugiaților. Mai ales în aceste momente avem nevoie de asemenea instrumente pe care o anchetă jurnalistică nu le poate suplini. Este, de aceea, cu atât mai regretabil că acest sondaj e făcut în așa fel, încât să nu aflăm nimic. Toate întrebările sunt puse pe ocolite, cu maxime precauțiuni, și este imposibil să găsești un răspuns clar la întrebarea dacă românii sunt (statistic vorbind) favorabili sau nefavorabili acestui flux migrator. De fapt cei care au gândit chestionarul au deviat atenția de la problema centrală la una secundară, de la perspectiva ca Romania să devină țară de destinație a unui mare număr de imigranți la cea în care România - ca parte a UE - ar trebui să găzduiască un număr oarecare (relativ mic) de refugiați din alte țări europene prin sistemul cotelor.

Chestionarul începe așa: ”Cât de bine pregătită credeți că este România pentru a face față unei crize a imigranților din zonele de conflict din Orientul Mijlociu și din Africa?” Nici nu mai are rost să analizăm răspunsurile, căci, așa cum vedem, ele sunt redirecționate către o chestiune de încredere politică internă.

Abia pe la sfârșit mai apar câteva întrebări mai directe, dar nu e clar, iarăși, dacă se referă la migrația așa cum o trăiesc Ungaria, de exemplu, Austria și Germania, sau tot la așa numita cotă ipotetică de repartiție. Se întreabă așa: ” Sunteți mai degrabă de acord sau mai degraba împotriva următoarelor afirmații: Sunt de acord ca o parte din imigranți să se stabilească în localitatea mea?”. Iar răspunsurile arată 23% acord, 23% acord parțial, 8% dezacord parțial și 42% dezacord. Cum ar fi răspuns românii dacă ar fi fost întrebați fără ocolișuri și mici diversiuni? Nu știm.

Prin urmare nu avem la dispoziție un răspuns la întrebarea care preocupă în cel mai înalt grad. Sondajul, realizat - nu ne îndoim - cu bune intenții, nu face decât să întrețină confuziile. Modul acesta de a ocoli problema și de a nu vorbi pe șleau face ca o dezbatere să nu aibă loc cu adevărat în România. Prin comparație, un sondaj Elabe realizat în Franța pentru BFMTV întreabă mai direct: ”Știți că UE se confruntă cu un aflux de imigranți și refugiați proveniți mai ales din Siria. După dvs, Franța ar trebui să găzduiască o parte din acești migranți pe teritoriul ei?”

Răspunsurile nu surprind decât dacă le comparăm cu Germania. Astfel 56% din cei întrebați se opun acestui nou val de imigrație, în timp ce peste 60% dintre germani se arătau luna trecută favorabili. Francezii, în schimb, și mai ales pătura mai tânără și activă a populației și cei cu venituri mai mici sunt foarte circumspecți. Favorabili se arată în schimb cei înstăriți, seniorii retrași la pensie și catolicii.

Avem prin urmare un punct de plecare pentru a înțelege mai bine situația. În România însă opinia ”populară” zace în confuzie. Asupra subiectului nu s-au exprimat decât exponenții autorității, fie ei politicieni de prim rang sau reprezentanți ai cultelor. Fostul președinte Traian Băsescu a devenit campionul poziției anti-imigraționiste (poate mizând pe sondaje doar de el cunoscute), în timp ce Biserica Ortodoxă a lansat, dimpotrivă, un apel la generozitate și deschidere: ”Chiar dacă refugiaţii sunt de alt neam, cultură şi credinţă, pentru noi, creştinii, sunt semenii noşti aflaţi în dificultate ca urmare a unui conflict sângeros din ţara lor”.

În orice caz, în absența unor instrumente de investigație mai sigure, ne permitem o ipoteză: românii au față de problematica discutată sentimente mai complicate decât occidentalii, căci, sub aspect psihologic (dacă nu legal), sunt ei înșiși potențial imigranți. Pentru români, sirienii sosiți masiv în Germania sunt nu doar sinistrați, ci și concurenți pe o piață a muncii care s-a arătat relativ circumspectă față de ei. Apoi blocarea accesului în spațiul Schengen pentru români a fost perceput, de la un punct încolo, ca un ultim instrument de descurajare a marilor deplasări de populație în interiorul UE, în timp ce astăzi bariera Schengen a căzut de facto în fața valului de nou-sosiți orientali. Iată așadar câteva motive de contrarietate și care complică mult poziția românească față de problema imigrației.