1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Românii în dezbaterea europeană

România şi Bulgaria au ajuns de două ori pe buzele lui Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz în decursul unei dezbateri care a avut loc marţi seara la un post francez de televiziune (LCI în colaborare cu RTL).

Jean-Claude Juncker și Martin Schulz

Jean-Claude Juncker și Martin Schulz

Cei doi favoriţi ai competiţiei pentru preşedinţia Comisiei Europene au fost ca de obicei de acord asupra multor probleme, printre care şi libera circulaţie a persoanelor şi modul discriminatoriu în care este pusă foarte des problema românilor şi bulgarilor.

”Nu trebuie să procedăm ca şi cum toţi românii şi bulgarii sunt nişte criminali, discuţiile acestea mi se pare pur şi simplu dezgustătoare” a spus candidatul dreptei Jean-Claude Juncker, în contextul unei întrebări despre reforma spaţiului Schengen. La rândul său, candidatul socialiştilor Martin Schulz a dezavuat toate propunerile menite să restrângă libera circulaţie a persoanelor (conservând libera circulaţie a mărfurilor), iar spre finalul dezbaterii a reluat subiectul relatând anecdota cu hiperprudentul care îşi deschide umbrela pe vreme însorită. Unii, a susţinut Martin Schulz, iau de pe acum măsuri în privinţa României şi Bulgariei, căci nu se ştie niciodată când ”va veni ploaia” şi vor apărea problemele. El a evocat şi personajul binecunoscut al ”instalatorului polonez”, care se va fi dovedit o alertă falsă. Deşi niciunul dintre cei doi candidaţi nu au vorbit explicit despre admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, ei au dat de înţeles că se pronunţă pentru ridicarea barierelor în calea liberei circulaţii.

Totuşi, nici unul, nici altul nu au pledat pentru revenirea la forma iniţială a aranjamentului Schengen, aprobând faptul că statele naţionale şi-au rezervat dreptul ca în cazul unei crize evidente să poate reintroduce controalele la frontiere. Dar ieşirea statelor din Schengen şi închiderea graniţelor, aşa cum propune de pildă FN în Franţa, a fost respinsă categoric.

Subiectul românilor şi bulgarilor, deşi nu apare pe nicio agendă oficială, este totuşi pe buzele multor oameni şi este inserat uneori în testele politice pe care diferite platforme le-au oferit cititorilor lor în preajma alegerilor europene. Mai puţin relevant pentru românii înşişi, subiectul acesta ajută la definirea profilului politic al unui alegător occidental.

Dar toate aceste discuţii au fost subminate discret de faptul că autoritatea Comisiei rămâne limitată. Chiar şi actulul preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a exprimat în favoarea admiterii României în Schengen, dar decizia a rămas pe mai departe în sarcina guvernelor naţionale.