1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România, romii şi Europa

După ce Comisia UE a solicitat mai multor state membre, între care şi România, să pună capăt marginalizării membrilor etniei rome, problematica şi-a aflat imediat un ecou în presă.

Da, romii sunt discriminaţi se intitulează amplul interviu acordat de preşedintele României Traian Băsescu cotidianului WIENER ZEITUNG. Că România a fost şi ea dur lovită de criză, dar că un credit de 20 de miliarde de euro, acordat ţării de FMI, UE şi Banca Mondială a dus la o stabilizare, că în schimb ţara trebuie să urmeze o riguroasă politică de austeritate şi să reformeze sectorul de stat supradimensionat şi ineficient, se menţionează deja în preambulul dialogului. Care începe ex abrupto, citînd opinia comisarului UE Günther Oettinger potrivit căruia România ar fi aproape neguvernabilă.

Răspunsul dat de preşedintele Băsescu înfruntă cu vădită ironie opinia oficialului european şi prin afirmaţia că o ţară membră a UE nu poate fi neguvernabilă. Şeful statului român admite că există probleme, corupţia de pildă, care nu pot fi negate, dar precizează concomitent că fenomenul corupţiei nu este apanajul exclusiv al ţării sale. Din aproape în aproape, dialogul abordează şi problema discriminării romilor. Preşedintele Băsescu crede că abia atunci cînd se va recunoaşte deschis că romii generează probleme, care se cer soluţionate, abia atunci vor fi înfăptuite şi unele progrese. După ce precizează că soluţiile trebuie să fie europene, şeful statului român declară cu francheţe că din păcate există cazuri în care romii sunt discriminaţi, adăugînd că nimeni nu-i împiedică pe romi să meargă la lucru, că au fost create şi programe speciale de educaţie pentru copii şi tineri, dar că nu toţi romii uzează de aceste oferte.

Deşi titlul dialogului publicat în ziarul austriac lasă impresia că schimbul de opinii ar viza doar problema romilor, în realitate temele abordate sunt, aşa cum am menţionat deja, suficient de variate. Prin urmare, pe pagina noastră de internet vă punem la dispoziţie şi prezentarea mai cuprinzătoare a interviului preşedintelui României.

Că discriminarea membrilor etniei roma şi sinti nu este o specialitate exclusiv românească, rezultă din paginile cotidianului TAGESSPIEGEL, care deplînge persistenţa, din păcate şi în Germania, a prejudecăţilor negative, a anti ţigănismului. Ceea ce este o ruşine, estimează Christine Lüders, şefa comisiei federale de antidiscriminare. Raportul cercetătorului berlinez Markus End asupra anti ţigănismului şi a strategiilor de contracarare, se mai menţionează în ziarul berlinez, risipeşte iluzia că doar în Balcani semenii noştri sunt lezaţi doar fiindcă sunt sinti sau romi.

Uniunea Europeană mai are însă şi alte dificultăţi de soluţionat decît discriminarea acestei cele mai mari minorităţi etnice de pe continent. Dar cum cu politica europeană nu se poate face o bună campanie electorală, scrie MINDENER TAGBLATT, cum Germania intră în perioada ceva mai fierbinte de dinaintea alegerilor din septembrie, Angela Merkel, lipsită de rivali descoperă trambulina care să-i amplifice prestanţa şi la nivel european. Ea schimbă surprinzător macazul descoperind ceva cam tîrziu că politica de austeritate impusă statelor în criză a avut efecte preponderent negative şi se avîntă în lupta împotriva şomajului, observă LE MONDE, mai ales în rîndul tinerilor, al aşa numitei „generaţii pierdute” notează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, comentînd summitul UE consacrat proiectului financiar cadru pînă în 2020.

Insă pentru a crea aceste locuri de muncă, cele 6 miliarde promise sunt insuficiente: este nevoie de instituţii de formare, de întreprinderi performante… Merkel umflă un balon mare şi colorat dar gol pe dinăuntru pentru tinerii şomeri din sudul Europei, scrie LANDESZEITUNG, insistînd asupra gravei situaţii a acestei generaţii, situaţie comparabilă cu depresiunea economică din 1930. Programele de salvare trebuie în acelaşi timp să înlăture eventualitatea unei destablizări a democraţiei de către un tineret lipsit de perspectivă.

Sceptică este atitudinea cotidianului STUTTGARTER ZEITUNG: economia statelor lovite de criză se află într-o stare mizerabilă. Oamenii plătesc acum din greu pentru erorile comise în urmă cu peste un deceniu, fără a fi ei vinovaţi.De unde să răsară noile locuri de muncă dacă există prea puţine întreprinderi industriale apte să concureze pe piaţa europeană?

Sumbra viziune este uşor îndulcită de constatarea că măcar în stabilirea cadrului financiar al UE pînă în 2020, greoaia Europă a dovedit că este capabilă să se mişte din loc.

In final, o veste bună: Mircea Cărtărescu şi Michael Roes sunt laureaţii premiului Spycher Literaturpreis Leuk. Distincţia le va fi înmînată scriitorilor într-o ceremonie festivă la 1 septembrie. Stirea publicată de FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG conţine sumare referiri la operele celor doi premiaţi precum şi la faptul că acestora li se oferă dreptul de şedere în orăşelul Leuk pe durata a cinci ani. Premiul în sine, atribuit din 2001, se poate afla din cuprinsul unei notiţe apărută în portalul electronic BuchMarkt, este finanţat din iniţiative particulare cu scopul de a sprijini literatura. Elogiul laureatului Mircea Cărtărescu îl va rosti Ernest Wichner, scriitor şi traducător german originar din România, directorul Literaturhaus Berlin.