1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România - revoltată în chestiunea Schengen

Sub titlul "România este revoltată în chestiunea Schengen", ziarul elveţian Neue Zürcher Zeitung publică o analiză a efectelor întârzierii admiterii în spaţiul de liberă circulaţie asupra puterii de la Bucureşti.

default

România şi Bulgaria trebuiau să fie admise în spaţiul Schengen la 1 martie 2011, scrie NZZ. Amânarea acestui pas pentru o dată ulterioară a stârnit reacţii vehemente la Bucureşti. După cum se ştie, mai ales Germania şi Franţa s-au pronunţat în ultima vreme împotriva admiterii celor două ţări din regiunea balcanică, şi asta nu atât din cauza unor aspecte de ordin tehnic, cât datorită unor carenţe la capitolul combaterea corupţiei şi crimei organizate.

Cu ocazia admiterii celor două ţări în UE, la începutul anului 2007, o decizie considerată de mulţi pripită la vremea respectivă din varii motive, a fost înfiinţat un aşa-numit mecanism de cooperare şi verificare, menit să înregistreze progrese la reforma justiţiei. Deşi acest mecanism de cooperare şi verificare nu are legătură directă cu criteriile pentru admiterea în spaţiul Schengen, ar fi greu de argumentat de ce o ţară care se află sub o asemenea procedură de monitorizare ar fi totuşi admisă în spaţiul de liberă circulaţie, scrie NZZ. Bucureştii, însă, în loc să admită acest punct de vedere, au trecut la contraatac, acuzând Franţa şi Germania că sunt pe cale să împartă ţările UE în două categorii.

Ministrul de Externe Baconschi, continuă NZZ, a gândit cu voce tare în paginile cotidianului Adevărul, despre posibilitatea denunţării unilaterale, de către România, a Mecanismului prentru Cooperare şi Verificare, dacă această "piatră de moară legată de gâtul ţării" se aplică în domenii din ce în ce mai vaste, şi dacă devine un instrument de presiune în loc de unul al cooperării. Baconschi s-a referit de asemenea la posibilitatea ca România să insiste ca un astfel de mecanism de cooperare şi verificare să fie instituit şi pentru Croaţia, în momentul în care această ţară este admisă în UE. În reacţie, preşedintele Băsescu, care calificase iniţial drept discriminatorie pentru România amânarea admiterii în spaţiul Schengen, l-a temperat totuşi pe şeful diplomaţiei, subliniind că denunţarea unilaterală a mecanismului nici nu intră în discuţie. De asemenea, preşedintele Băsescu a dat asigurări că România nu va pune în niciun caz beţe în roate Croaţiei, în procesul de aderare la UE. Băsescu a recunoscut de asemenea că în justiţia română există probleme dintre cele mai grave. Totodată, şeful statului a declarat că preia responsabilitatea politică în cazul în care admiterea României în spaţiul Schengen va fi amânată.

Opoziţia a întrebat însă ce înseamnă concret această asumare a răspunderii? Singura interpretare posibilă ar fi aceea că preşedintele Băsescu demisionează. Orice altceva ar fi doar vorbărie lipsită de sens. După ce a fost pus la punct de către preşedintele Băsescu, şeful diplomaţiei s-a arătat dispus să demisioneze, dacă premierul Boc i-o va cere.

Spre deosebire de România, Bulgaria cultivă o altă retorică, chiar dacă s-a concentrat la fel de mult asupra aderării la spaţiul Schengen, îşi mai informează NZZ cititorii. Deja din decembrie, când presa a scris pe larg despre rezervele Franţei şi Germaniei în această chestiune, premierul de la Sofia, Borissov, a manifestat "înţelegere pentru faptul că aceste ţări cheie ale UE acordă atenţie şi contextului politic".

Schimbare de temă: ziarul independent francez Le Monde este preocupat de speculaţiile privind posibile ajutoare financiare destinate Portugaliei. "Politicieni din zona euro speră că guvernul portughez va accepta rapid ajutoarele internaţionale fiindcă sunt îngrijoraţi ca nu cumva acest virus al falimentului să se extindă asupra unor alte ţări cu deficit uriaş, cum ar fi Spania, Belgia sau Italia. Ţările zonei euro, în primul rând Germania şi Franţa, ştiu foarte bine că criza din spaţiul monetar comun nu a putut fi depăşită odată cu pachetul de sprijin oferit Irlandei în noiembrie anul trecut". Acum, cele două ţări urmăresc, fără succes deocamdată, o dublă strategie, scrie Le Monde: Să întărească mecanismele provizorii de ajutor, instituite în primăvara anului trecut, concomitent cu stabilizarea situaţiei din Portugalia, înainte ca falii de proporţii, cum ar fi Spania, să alunece în prăpastie.

Autor: Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz