1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România recăzută în stadiul pre-democratic

Cum se explică interesul masiv suscitat în mass media occidentală de scrutinul românesc?

Rezultatul alegerilor parlamentare dintr-o ţară membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord Atlantice, precum este România, încreţesc pe mai departe frunţile editorialiştilor şi analiştilor care-şi semnează articolele apărute chiar pe prima pagină a unor ziare germane, pînă şi a doua zi după consumarea actului electoral.

Ca toate opţiunile scandaloase la urne, şi rezultatul scrutinului parlamentar din România este explicabil fără a fi însă şi scuzabil – află cititorul din lectura amplei analize publicată pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sub semnătura lui Karl-Peter Schwarz.

Ziaristul explică de ce scrutinul parlamentar din România are serioase consecinţe geopolitice: Victoria USL, formaţiune în care domină cîrdăşiile pro-ruse, anti-europene şi anti-occidentale, constituie un risc major într-o regiune expusă influenţei crescînde a Moscovei.

Karl-Peter Schwarz concretizează astfel, ducînd însă şi mai departe, ideea alăturării României unor state precum Rusia, Ucraina şi Belarus, enunţată deja săptămîna trecută de şefa departamentului american de stat, Hillary Clinton. 

Una din concluziile analizei este că după Grecia, România este a doua problemă acută în Uniunea Europeană şi în NATO, în Balcani. Tivul Alianţei Nord Atlantice se zdrenţuieşte la poalele sale din sud-est. Impresia că rezultatul scrutinului din 9 decembrie este o catastrofă pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană este solid documentată şi argumentată pe parcursul analizei care semnalează atît prerogativele constituţionale ale preşedintelui Băsescu în desemnarea primului ministru cît şi posibilitatea reală a USL de a-şi pune în aplicare planul de a încerca pentru a treia oară, în noul parlament, să-l debarce pe preşedinte de la Cotroceni.

Deloc întîmplător îi atribuie DIE WELT lui Victor Ponta un nou calificativ, întrucîtva mai măgulitor, s-ar putea spune, decît deja banalizatul epitet de „plagiator”. Liderul social-democrat, figura politică cea mai puternică în arcul carpatic, ar fi şi cel mai bun machiavelist al României, crede Thomas Roser, semnatarul unei schiţe de portret a politicianului dîmboviţean. Care ştie să dea foarte bine şi din coate, care nu trage sforile vechilor cîrdăşii securisto-comuniste, dar se slujeşte de actorii acestora.

Ponta, în pofida aparenţelor sale inofensive, este comparat de ziaristul german cu un cîine tenace, care muşcă. După scrutin, lupta dintre el şi preşedintele Băsescu intră într-o nouă fază. Numai că, de pe urma acestei înfruntări, ţara nu trage nici un folos, deduce autorul „portretului”.

Dimpotrivă. Iată şi de ce. Grav este că scrutinul a scufundat România şi mai adînc în stadiul relaţiilor pre-democratice, constată Klaus Brill, un alt excelent cunoscător al particularităţilor scenei politice româneşti, într-un articol publicat în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. 

Autorul consideră rezultatul scrutinului parlamentar mai puţin o victorie a USL cît o înfrîngere a taberei conservatoare, mai exact a preşedintelui Traian Băsescu, deşi nu el a fost eroul momentului electoral. Dar, intrînd în bătălie cu mînecile suflecate, el şi-a depăşit statutul supra-partinic, denigrîndu-l pe Ponta. Ceea ce nu a fost pe placul cetăţenilor care i-au dat cu prisosinţă de înţeles acest lucru.

Băsescu ar fi un mare dezbinător, crede semnatarul analizei punînd parţial pe seama acestui defect şi scindarea ţării în două tabere adverse: pro-Băsescu şi anti-Băsescu. Verdictul dat de observatorul occidental este dezarmant: din această pricină, Băsescu ar fi eşuat. Tocmai în această funcţie el ar fi trebuit să dea dovadă de înţelepciune şi cumpătare, să traseze reperele uzanţelor democratice. Decît că preşedintele, în loc să procedeze astfel, a dat frîu liber şi unor înclinaţii şi trăsături de caracter nu tocmai favorabile: predispoziţia de a se certa, de a recurge la trucuri, stratageme şi din cînd în cînd şi la nepotism, sesizează autorul textului. Ar rezulta din cele menţionate pînă acum că victoria lui Ponta ar fi fost forjată şi de scăderile lui Băsescu.

Numai că, dînd dovadă de un just simţ al măsurii şi de respect faţă de adevăr, ziaristul trece în revistă şi meritele lui Băsescu, menţionînd că este de înţeles şi de ce preşedintele resimte o aversiune faţă de Ponta. Pe scurt, Băsescu este un reformator merituos, în timp ce adversarii săi, alias Ponta şi Antonescu întrupează vetustul, delabratul sistem al tranziţiei. Colaborarea acestui cuplu cu Dan Voiculescu este la fel de rău famată precum este şi loialitatea de nezdruncinat a lui Ponta faţă de mentorul său Adrian Năstase, pe care a promis că-l va scoate din închisoare. O ameninţare care trebuie luată la fel de în serios precum este intenţia anunţată a USL de a reduce prerogativele Curţii Constituţionale şi cele ale şefului de stat, avertizează textual Klaus Brill, referindu-se şi la credibilitatea zdruncinată a unui premier care, în pofida dovezilor de plagiat se obstinează să respingă consecinţele acestei fraude. 

Diagnosticul pus României la finele articolului ar trebui să pună serios pe gînduri întreaga clasă politică de la Bucureşti: România este o ţară a democraţiei de calitate inferioară şi mai are de parcurs etape importante pe traseul maturizării sale sociale. Ponta & Co. pot fi siguri că vor fi sever supravegheaţi de restul Uniunii Europene. Iar Băsescu trebuie să fie conştient de faptul că escapadele sale nici înafara României nu-şi vor mai afla scuze.

În aceeaşi ediţie a cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG este expus ceva mai pe larg „Planul lui Ponta” deja cunoscut – acela de a modifica Constituţia şi de a-l înlătura pe preşedintele Băsescu din funcţia supremă în stat. Intenţii care trădează o neţărmurită sete de putere, focalizată de cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, în a cărui optică victoria USL nu promite nimic bun pentru România, o ţară în care partidele politice sunt primordial alianţe de potentaţi interesaţi să-şi impună propriile interese politice.

Lupta pentru putere dintre guvern şi preşedinte a adus deja prejudicii serioase prestigiului ţării în Uniunea Europeană împingînd într-un viitor îndepărtat  rîvnita aderare la spaţiul Schengen. Iar aceeaşi luptă pentru putere promite să se agraveze după triumful la urne al USL, relevă cotidianul citat.

Prognoză confirmată şi de ziarul DIE PRESSE care estimează că în jocul de poker, Ponta are cărţile mai bune în mînă. Ceea ce nu va împiedica Bruxelles-ul să observe cu ochi de Argus, ce se petrece la Bucureşti .

Evoluţii care în urma rezultatului scrutinului de duminică, îi determină pe unii analişti să facă noi comparaţii, de pildă, cu  situaţia din Ungaria, pornind de la anunţata intenţie de modificare a Constituţiei.

Dar, scrie FRANKFURTER RUNDSCHAU, România nu este Ungaria. În schimb, spre a guverna, social-democraţii lui Ponta au nevoie de UDMR, estimează William Tototk în paginile publicaţiei semestriale Halbjahresschrift HJS, ediţia online.

În acelaşi context, Barbara Oertel consideră că Uniunea Europeană ar trebui să le arate elitelor politice româneşti cît de tare au voie să întindă coarda.