1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

România nu semnează tratatul de liber schimb cu Canada

Modul foarte hotărât în care au acționat belgienii, care nu s-au lăsat intimidați de presiunile exercitate asupra lor, a fost foarte util României.

În ciuda ultimatumului dat de Comisia Europeană, Valonia, provincia francofonă din regatul Belgiei, a refuzat să aprobe tratatul de liber schimb negociat de UE cu Canada. Șeful guvernului regional din Valonia, Paul Magnette, a explicat că nu va ceda, câtă vreme Canada nu va face concesii în ceea ce privește limitarea forței multinaționalelor în detrimentul guvernelor și protejarea agriculturii de noile tehnologii bazate pe hormoni.

România a avut la rândul ei obiecții, legate însă de o problematică diferită. Tratatul de liber schimb cu Canada (CETA) - la fel ca tratatul negociat cu SUA (TTIP) - nu includea liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii români, în ciuda faptului că cele două state nu pretind vize pentru majoritatea membrelor Uniunii Europene. Până marți, România, care negociază de multe luni subiectul acesta cu Canada, a avut o poziție discretă, manifestând disponibilitatea unui compromis. Mai exact, dacă și Belgia ar fi renunțat la obiecțiile sale, ar fi fost de acord cu propunerea Canadei de a elimina vizele, nu dintr-o dată, ci în termen de un an de la semnarea tratatului. România nu a dorit să dea impresia că blochează încheierea acestui tratat și de aceea s-a arătat dispusă la concesii. Premierul Dacian Cioloș a fost într-o vizită de lucru în Canada la jumătatea lunii iunie și l-a întâlnit apoi încă o dată pe omologul său canadian, Justin Trudeau, cu o lună în urmă, în marja Adunării Generale a ONU.

Cert este că modul foarte hotărât în care au acționat belgienii, care nu s-au lăsat intimidați de presiunile exercitate asupra lor, a fost de folos românilor, care pot repune astfel propriile probleme pe masa negocierilor viitoare. Potrivit unui comunicat al MAE, marți la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), secretarul de stat, Cristian Bădescu, a reiterat că ”România nu poate susţine la acest moment demersurile privind semnarea şi aplicarea provizorie a Acordului economic și comercial cuprinzător UE - Canada.”

Se impun, deocamdată, câteva comentarii de ordin general. Guvernul României, din câte știm, și-a limitat obiecțiile la subiectul vizelor de călătorie. Este un subiect important cel puțin ca principiu, căci românii, ca și bulgarii ar fi trecut drept cetățeni de rangul al doilea în cadrul unor tratate care - incluzând și TTIP - reunesc America de Nord și Europa, adică de fapt partea cea mai consistentă a ceea ce numim Occident. E adevărat că România nu a fost admisă deocamdată nici în Schengen, fapt care ar fi oferit marilor capitale europene subterfugiile de care aveau nevoie pentru a trece cu vederea discriminarea conținută în acordurile cu America de Nord. Pe de altă parte, dacă România ar fi cedat ușor, și-ar fi slăbit mult poziția și în privința liberei circulații din Europa, căci Schengen susține CETA și, invers, CETA ar fi devenit argument pentru refuzul admiterii în Schengen.

Ar fi existat însă și alte motive de a privi critic acordul de liber schimb cu Canada, ca și cel cu Statele Unite. Dacă ne gândim doar la proiectul aurifer inițiat la Roșia Montană de o companie înregistrată în Canada, înțelegem că, în condițiile unui tratat precum cel care se negociază, compania minieră ar fi avut mijloace mult mai puternice pentru a pedepsi statul român în urma respingerii proiectului. E adevărat că, în cazul Roșia Montana, statul român a fost vinovat, tolerând ani la rândul avansul proiectului prin tot felul de complicități nici astăzi date în vileag, dar, în orice caz ar fi fost mult mai greu să se desprindă în condițiile unui asemenea tratat. E nevoit și așa să facă față unui proces.

În sfârșit, nu putem încheia mai înainte de a relua o nemulțumire generală, exprimată de mii de ori: tratatele acestea sunt ținute în mare secret de opinia publică și ce folos că sunt date publicității integral abia după ce vor fi fost semnate și ratificate.

Autor: Horațiu Pepine

Vă mai recomandăm