1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România formelor fără fond

Săptămânalul Der Spiegel publică, în ediţia sa electronică, o analiză lucidă a semnificaţiei date de 1 ianuarie 2014, prin, desigur, prisma deschiderii pieţei comunitare a muncii pentru România şi Bulgaria.

Text Text Text © arsdigital #21010850

Text Text Text Symbolbild

În Regatul Unit, de exemplu: cu perspectiva permanentă a alegerilor în faţa ochilor, conservatorii au pus pe tapet subiectul "turism de asistenţă socială". Însuşi premierul David Cameron s-a făcut porta-vocea speriaţilor, vestind colapsul sistemului englezesc de sănătate. Agenda guvernului de la Londra pare a fi elaborată în redacţiile tabloidelor, sugerează Spiegel. Dincoace de Canal, extrema dreaptă franceză a ieşit la pescuit electorat, profitând şi de o cotă istorică a şomajului; aceleaşi mesaje vin din partea sindicatelor din Hexagon: bulgarii şi românii le vor lua francezilor locurile de muncă. În fine, în Germania se vorbeşte mult despre "imigraţia sărăciei", doar că iniţiatorii dezbaterilor omit să spună că data de 1 ianuarie 2014 este dintr-o altă poveste: "Românii şi bulgarii sunt deja aici şi muncesc; sunt în mediul academic, sunt muncitori calificaţi şi absolvenţi de bacalaureat; doar necalificaţii pot fi sezonieri cel mult jumătate de an". Conform serviciilor federale de contabilizare a imigranţilor, în prezent trăiesc în Germania 209.000 de cetăţeni români. Câţi dintre ei sunt de etnie romă nu relevă nici o statistică. Or, tocmai acest grup este recepţionat în Germania ca fiind "generator de probleme pentru şcoli, administraţii locale şi organizaţii caritative", după cum observă Der Spiegel, săptămânalul conchizând că cei mai mulţi dintre românii şi bulgarii care şi-au dorit un loc de muncă în Vest îl au deja. Restul este alarmism şi isterie panicardă, întocmai cum, la vremea sa, era şi clişeul instalatorului polonez.

Şi postul public de televiziune ZDF atrage atenţia că din România şi Bulgaria "nu vin doar romi ci şi cadre academice şi personal cu înaltă calificare. Avem nevoie de graniţe deschise".

Bani şi voturi?

În schimb, Westdeutsche Zeitung crede că "avertismentele legate de potenţialul conflictual din cartierele în care s-au aşezat noii imigranţi nu sunt isterie exagerată" - şi merge mai departe jucând pe cartea sensibilităţii naţionale germane: "nu trebuie să oferim spaţiu de manevră extremei drepte". Dacă lectura atentă a articolelor publicate în special în presa locală germană, cum este şi cazul comentariului din WZ, lasă să se întrevadă, dincolo de grija pentru fenomenul "imigraţiei sărăciei", o oarecare dispută între regiuni şi executivul federal pe tema suplimentărilor bugetare, inistrul Integrării din landul Renania de Nord Westfalia, Guntram Schneider, o spune explicit într-un interviu publicat pe pagina a II-a din Frankfurter Allgemeine Zeitung: "Avem nevoie urgent de un program federal care să faciliteze trei elemnte - şcolarizarea copiilor şi tinerilor, asigurarea locuinţei pentru imigranţi şi a unor minime garanţii de sănătate". Pe de altă parte, Schneider vorbeşte despre fondurile europene alocate integrării romilor în România şi Bulgaria: "Banii dispar, pur şi simplu. Ştim cu toţii despre corupţia din ţările Europei de Sud-Est. Comisari europeni care să supervizeze îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ar fi o idee foarte bună".

Die Welt dedică o pagină "oraşelor germane depăşite de valul de refugiaţi ai sărăciei din Bulgaria şi România", dar acurateţea documentării lasă de dorit - fie şi numai pentru că reporterii sunt convinşi că Stolipinovo este un cartier al oraşului românesc Plovdiv. Altfel, deducem că singurul imigrant care a vurt să le vorbească le-a explicat că îi este indiferent dacă i se spune rom sau român: "Sunt ţigan. Noi nu avem ţară". În rest, păreri de politicieni în permamentă campanie electorală şi statistici pe care nu ştii cum să le verifici din alte surse, aşa că te rezumi să crezi ce scrie ziarul berlinez.

Cercurile vicioase ale vinovatului de serviciu

Şi Neue Zürcher Zeitung scrie despre România: "În dosul faţadelor instituţiilor moderne sălăşuiesc nepotismul şi corupţia". Ziarul elveţian nu are treabă cu migraţia săracilor României deşi, până la urmă, răspunsul la problema ridicată în Uniunea Europeană poate veni şi de aici. Reformele impuse de integrarea în UE nu au îndepărtat corupţia şi capitalismul de cumetrie, astfel că, în ciuda masivelor privatizări, politicul dictează ope mai departe în economie. Articolul începe cu o referire la relaţia cu justiţia a politicianului şi omului de afaceri Dan Voiculescu pentru a observa, mai apoi, că antreprenorii români, de cele mai multe ori politicieni locali, sunt prea puţini interesaţi de piaţă ci de serviciile pe care le pot oferi statului. "Istoria Europei de Sud-Est e impregnată de modernizări superficiale, în care societăţi preponderent agricole au fost îndopate cu insturmente democratice occidentale cum sunt constituţia, partidele sau alegerile, fără a fi preluate, însă, şi valorile reprezentate de acestea", notează autorul materialului apărut în ziarul elveţian, pomenind de intelectualii români care au discutat formele fără fond încă din secolul 19. Nepotismul este perceput ca o datorie morală în structurile paralele instituţiilor statului român iar orice derapaj de la cutume nu face decât să atragă excluderea din structuri, explică NZZ. Aici, notează cotidianul citat, trebuie căutată şi explicaţia campaniei împotriva preşedintelui Traian Băsescu, acesta, la rândul lui, apropiindu-şi personaje comode pe care să se poată sprijini: "Băsescu ", adaugă ziarul elveţian, "recurge, în conflictul cu adversarii săi, la înaltele norme morale - deşi chiar cercul apropiaţilor preşedintelui Băsescu funcţionează după exact aceleaşi mecanisme informale ale favoritismelor". Cercurile vicioase care sugrumă societatea românească nu pot fi distruse decât prin sancţiuni independente iar aici ar trebui să intervină Uniunea Europeană, sugerează Daniel Ursprung, colaborator al catedrei de istoria Europei de Est din cadrul Universităţii Zürich, autorul analizei publicate de ziarul elveţian. De completat că, în josul paginii, este inserată o ştire intitulată "Ruptură în coaliţia de guvernământ" şi care observă că o televiziune controlată de un prieten de partid al premierului Victor Ponta încearcă să preia monopolul de informare a pieţei româneşti din mâna Antenelor lui Dan Voiculescu.

Să mai notăm şi un articol din austriacul Die Presse: "Vinovatului de serviciu al Europei i s-a luat" este titlul materialului care demontează acuzaţiila aduse României, în scandalul cărnii fals etichetate, de presa britanică şi de lobby-ul industrriei franceze.