1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România aparţine clubului Schengen

Bucureştiul şi-a făcut temele şi România este cum nu se poate mai pregătită pentru a adera la zona Schengen - replica ministrului de externe Teodor Baconschi este analizată pe larg astăzi.

Harta Schengen în 1995 şi în 2010

Harta Schengen în 1995 şi în 2010

În paginile Frankfurter Allgemeine Zeitung, corespondentul Karl-Peter Schwarz, prezintă situaţia de la principala poartă de acces în România, aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, unde controlorii, experţi pe probleme de securitate din diferite state europene, îi controlează încă pe cei care verifică documentele la intrarea sau ieşirea din ţară. Şi, deşi toate analizele de până acum nu au evidenţiat probleme, România se teme că aderarea la zona Schenghen ar putea fi amânată.

"În octombrie, când vizita Bucureştiul, cancelarul federal Angela Merkel îi asigura pe guvernanţii români că doar criteriile tehnice şi de personal vor conta în decizia din primăvară a miniştrilor de interne comunitari privind dsfiinţarea controalelor la graniţă, precum şi asigurarea pazei frontierelor europene conform normelor Schengen." În ciuda unor astfel de declaraţii, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Theodor Baconschi, este convins că semnalele recente transmise de Berlin şi Paris, conform cărora cele două state vor folosi dreptul de veto pentru a amâna aderarea României la zona Schengen, au legătură directă cu problemele minorităţii rome şi cu deficitele înregistrate în combaterea corupţiei.

Theodor Baconschi

Theodor Baconschi

"În Schengen primează siguranţa cetăţenilor, iar noi ne-am făcut temele. Până şi testele efectuate la consulatele din Chişinău şi Istanbul au demonstrat că totul merge exemplar. Bineînţeles că România are probleme, dar numiţi-mi un stat membru care nu se confruntă cu probleme".

În discuţia cu corespondentul publicaţiei de pe Main, Baconschi s-a referit direct şi la acuzaţiile privind acordarea cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni, "o despăgubire morală pentru cei cărora le-a fost retrasă cetăţenia, împotriva voinţei lor". În actualul context, ministrul român nu crede că Europa se va confrunta cu un flux de migranţi moldoveni, cu atât mai mult cu cât tinerii, apţi de muncă, se află deja în vest, legal sau ilegal. "În Moldova nu mai există decât copii şi ţărani în a treia generaţie, acesta fiind, de asemenea, un motiv pentru care comuniştii câştigă încă 40 la sută din voturi".

Ungaria autoritară

Rămânem în zona cu probleme a noilor democraţii şi mergem în "Statul autoritar Ungaria". Multe publicaţii occidentale comentează pe larg ceea ce Die Welt numeşte "autodistrugerea democraţiei". "Partidul de guvernământ Fidesz, condus de Victor Orban, este evident decis, cu ajutorul a două treimi din votul majorităţii, să nu renunţe la putere. E ca şi cum un film din perioada autoritară şi antisemită a anilor '30 redevine actual. Noua lege a mijloacelor de informare, aprobată de Parlament şi îndelung pregătită de specialişti ai aparatului de stat, conferă noii Autorităţi Naţionale pentru Media şi Telecomunicaţii largi puteri antidemocrate. De la cenzură până la confiscarea unor documente şi ruinarea materială a mijloacelor de informare incomode, totul corespunde dorinţelor unui regim autoritar. Este un Minister pentru controlul opiniei şi ridicarea de osanale puterii", susţine pe prima pagină a cotidianului berlinez, unul din comentatorii de seamă ai publicaţiei.

Pe acest fundal, Ungaria va prelua, la începutul anului, preşedinţia Consiliului UE. Imaginea unui rom în faţa unor cocioabe, ca simbol al situaţiei minorităţii în acestă ţară, este publicată de Neue Zürcher Zeitung pe frontispiciu, cu trimitere la un comentariu amplu intitulat "Harta europeană a lui Orban".

O hartă în care sărăcia continuă să ocupe spaţii largi.

Autor: Alina Kühnel

Redactor: Medana Weident