1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

România – actor principal în dezvoltarea energiei eoliene

Energia eoliană s-a dezvoltat în ultimii ani în special Europa de Vest, Statele Unite, China şi India. Între timp, şi România a făcut un salt uriaş în acest domeniu.

default

La sfârşitul anului 2010, România avea mai puţin de 20 de megawaţi instalaţi în energia eoliană, iar la începutul anului 2011 au intrat în funcţiune mai multe proiecte importante, totalizând 550 de megawaţi instalaţi, arată datele furnizate de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană.

Mai mult, asociaţia estimează că la finele acestui an, România ar putea ajunge să aibă o capacitate instalată de producţie de energie eoliană de 1.000 de megawaţi, adică echivalentul unui reactor şi jumătate de la centrala nucleară din Cernavodă.

Din perspectiva capacităţii instalate, România se află încă în stadiul unei pieţe emergente, a explicat Dana Duica, director al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană:

Windräder in der rumänischen Region Dobrogea, in der Nähe der Küste des Schwarzen Meeres. Das Copyright liegt beim Rumänischen Windenergie-Verband (RWEA), Adresse: Strada C.A. Rosetti nr 17, etaj 2, Birou 216, sector 2, Bukarest, Rumänien, Tel. 0040720555613 *** Verwendung nur zur Berichterstattung über den Rumänischen Windenergie-Verband ***

Dar România este considerată un actor principal din punctul de vedere al potenţialului. În timp ce celelalte ţări precum Germania sau Spania nu mai au foarte mult spaţiu de exploatat on shore şi deja fac proiecte off shore, în România există acest potenţial care va fi exploatat foarte mult în prezent şi în anii care urmează."

Printre cele mai importante companii străine care au investit deja în parcurile eoliene din România se numără CEZ din Cehia, cu 600 de megawaţi instalaţi în Dobrogea, în cel mai mare proiect eolian on shore (pe uscat) din Europa, dar şi Enel Green Power şi Energias de Portugal.

Aţi investitori, cum ar fi grupul RWE din Germania, s-au retras pe parcurs. Problema cea mai mare a fost „legislaţia neclară şi instabilă", deplânge Dana Duica. Legea care promovează energia din surse regenerabile a fost publicată în 2008, dar autorităţile române au înaintat-o abia în 2011 Comisiei Europene. Acordul Comisiei Europene a fost necesar în acest caz, fiind vorba de un sistem de subvenţii pentru producătorii de energie verde.

Înainte de publicarea avizului Comisiei Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – care s-a produs doar la finele lunii august 2011 – producătorii de energie eoliană nu şi-au primit toate certificatele verzi la care ar fi avut dreptul conform legii.

Astfel, companiile au avut probleme de finanţare, din moment ce băncile au fost reticente să acorde credite pentru aceste proiecte fără un cadru legislativ clar, a subliniat Dana Duica.

Ce înseamnă însă acest sistem eolian pentru consumatorul final? În acest an, costurile curentului au crescut cu 2,3 la sută, a explicat Dana Duica:

„Dar pe termen lung, această prezenţă a energiei eoliene va avea un impact pozitiv. Chiar dacă iniţial măreşte preţul, în timp această curbă va fi una descendentă."

Dana Duica

Dana Duica

Această scădere treptată a preţurilor se va produce pentru că sistemul eolian nu necesită costuri de combustibil, afirmă directorul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană.

Există însă şi voci critice la adresa parcurilor eoliene. De pildă, Asociaţia „Milvus" pentru protecţia naturii, consideră că această nouă tehnologie reprezintă un risc pentru păsări:

„Acum noi încercăm să protejăm mediul, adică să luptăm împotriva încălzirii globale, montând eolienele – ceea ce n-ar fi o problemă, dar trebuie montate numai în locurile unde nu există o mişcare puternică de păsări. În Dobrogea este foarte greu."

Eolienele ar trebui oprite în perioada în care migraţia este foarte intensă – pentru câteva zile sau săptămâni pe an, consideră Tamas Papp. Reprezentantul asociaţiei „Milvus" afirmă că are încredere în viitorul energiei regenerabile, dar că este esenţial ca aceste noi tehnologii să nu pună în pericol biodiversitatea.

Autor: Alexandra Scherle
Redactor: Rodica Binder