1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

România și concesiile care se pregătesc în favoarea Londrei

Dacă țările din est, România și Polonia, care au cele mai mari migrații, nu vor ridica obiecții, ar fi mai ușor să se facă anumite concesii în favoarea Londrei, în perspectiva referendumului din 2017.

Recentele declarații ale președintelui României, Klaus Iohannis, despre limitarea accesului la ajutoarele sociale, se adaugă demersurilor pe care le intreprind germanii de a păstra Marea Britanie în interiorul UE. Aceste inițiative, discrete până în prezent, sunt, după toate aparențele, susținute și de opinia publică germană. Potrivit unui sondaj realizat de institutul global YouGov, cu sediul la Londra, 54% dintre germani doresc să se negocieze cu britanicii pentru ca aceștia să rămână în interiorul Uniunii, 27% refuză orice negociere cu riscul unui Brexit și 19% nu se pronunță. De asemenea, 58% dintre germani spun explicit că doresc ca UK să rămână în UE, 18% declară direct că ar fi mai bine fără britanici și 23% nu răspund.

Sondajul acesta, publicat în 11 iunie, a fost realizat imediat după turneul pe care premierul britanic l-a întreprins în câteva capitale europene cu scopul de obține reformele pe care le consideră necesare. În linii mari e vorba de a câștiga mai multe libertăți față de Bruxelles, inclusiv în ce privește migrația.

Cu exact un an înainte, în 11 iunie 2014, cancelarul Angela Merkel participa la Harpsund la o reuniune cu premierii Marii Britanii, Suediei și Olandei lăsând să se vadă un consens nordic împotriva ”turismului social”: ”Ne pronunţăm în favoarea liberei circulaţii, dar trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a curma abuzurile. Şi din acest punct de vedere Marea Britanie, Germania şi alte ţări merg în aceeaşi direcţie”, a spus Angela Merkel. Premierul Olandei, Mark Rutte, spunea la rândul său: ”ca să putem menţine libertatea de mişcare avem nevoie de echitate pe piaţa muncii. Or, asta înseamnă să combatem abuzurile care o ameninţă”.

Declarațiile liderilor din emisfera nordică erau, de data aceasta, perfect corelate cu principalele curente de opinie din țările lor. Institutul de cercetare sociologică, YouGov (citat și mai sus), a realizat între 20 şi 26 noiembrie 2014, un sondaj de opinie printre cetăţenii britanici, germani, francezi, danezi, suedezi, finlandezi şi norvegieni cu privire la Uniunea Europeană. Una dintre întrebări sună așa: „Ţinând seama de toate aspectele implicate, credeţi că imigraţia în şi din alte ţări ale UE are un efect pozitiv sau negativ asupra ţării dvs?” Răspunsurile afirmă preponderent apariția unor efecte negative: Marea Britanie - 45%, Germania - 43%, Franţa - 53%, Danemarca - 41%, Suedia - 31%, Finlanda - 31%, Norvegia - 38%.

Cei care declară că migrația are efecte pozitive sunt aproape peste tot minoritari: Marea Britanie - 27%, Germania - 27%, Franţa - 9%, Danemarca - 21%, Suedia - 34%, Finlanda 27%, Norvegia - 27%.

De la reuniunea de la Harpsund de anul trecut, nu am înregistrat niciun fapt de natură să descifreze sensul pe care îl vor urma evoluțiile europene, cu excepția declarațiilor președintelui României. Acestea sunt semnificative tocmai pentru că vin din partea unei țări cu cea mai mare migrație intraeuropeană. Președintele însuși a vorbit (surprinzător) de 4 milioane de persoane aflate în emigrație, deși până recent datele, oficiale și neoficiale, nu cutezau să treacă de 3 milioane.

Cu prilejul vizitei la Berlin din februarie anul acesta, președintele României, iritat de o întrebare lipsită de tact, refuza să abordeze deschis subiectul ajutoarelor sociale, dar după întoarcerea recentă de la Bruxelles (11 iunie), el s-a pronunțat cu mai multă claritate: ”eu am propus să începem un proces de reflecție cum putem să despărțim dreptul la liberă mișcare de dreptul la beneficii sociale și cum poate fi acest lucru pus în acord cu toate statele membre.” Președintele Klaus Iohannis dădea astfel de înțeles că discutase subiectul și cu cancelarul Angela Merkel și că intenționează să contribuie astfel la pachetul de concesii pregătit pentru Marea Britanie.

Prin urmare dacă țările din est, România și Polonia mai cu seamă, căci au cele mai mari migrații, nu vor ridica obiecții, ar fi mai ușor să se realizeze anumite concesii în favoarea Londrei, în perspectiva referendumului din 2017. Polonia însă pare mai degrabă hotărâtă să se opună, după cum a lăsat să se înțeleagă premierul Ewa Kopacz, care a spus, cu ocazia vizitei la Varșovia a premierului David Cameron, că nu va admite nicio tentativă de discriminare între polonezii care trăiesc în Marea Britanie. Dar poziția Poloniei s-ar putea ajusta puțin după victoria în alegerile prezidențiale a lui Adrzej Duda, căci, în opinia conservatorilor conduși de Jarosław Kaczyński, migrația are efecte negative asupra societății poloneze. În orice caz, România este prima țară din Est care pare dispusă să participe la efoturile care se fac pentru a împiedica prima mare dezertare din cadrul Uniunii Europene.

Vă mai recomandăm