1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

România - ţara impermeabilă la banii Europei

Bruxelles-ul îşi manifestă tot mai des nemulţumirea faţă de capacitatea autorităţilor române de a folosi fondurile europene puse la dispoziţie.

default

Recenta demisie a ministrului Muncii, Ioan Botiş, este doar vârful iceberg-ului corupţiei pe bani europeni. Unei firme, din care fac parte soţia ministrului, un consilier şi o fostă şefă de cabinet, i-a fost aprobată o finanţare europeană de către o instituţie aflată în subordinea ministerului condus de fostul ministru Botiş. Traficul de influenţă şi mita mascată sunt principalii piloni pe care se bazează „strategia” prin care autorităţile române înţeleg să stimuleze absorbţia celor 30 de miliarde de euro, primite din partea UE ca sprijin pentru dezvoltare.

Acest caz nu este izolat, şi o demonstrează declaraţiile Comisarului European pentru Agricultură. Altfel un personaj puţin contondent, comisarul Dacian Cioloş a folosit termeni foarte duri, vorbind pentru cotidianul „Adevărul” despre birocraţia şi corupţia sistemului de accesare a fondurilor europene. Ieşirea lui Dacian Cioloş este remarcabilă nu doar prin duritate, ci şi pentru că prezintă astfel o poziţie oficială a Comisiei Europene, problema României fiind aşadar conştientizată şi discutată de către cele mai înalte foruri ale UE.

Instituţiile româneşti care ar trebui să supravegheze alocarea corectă a fondurilor europene nu reuşesc să identifice probleme nici chiar atunci când acestea se află chiar sub nasul lor. Deşi cazul ministrului Botiş era cunoscut de câteva luni, corpul de control al guvernului României nu a acţionat. Din neştiinţă sau din reavoinţă? Alina Mungiu-Pippidi, unul dintre cei mai bine conectaţi activişti români la nivel european, crede că statul român oferă cofinanţări pentru fondurile europene doar clienţilor săi preferaţi.

La aceasta se adaugă suprareglementarea birocratică a Bucureştiului, mai severă decât regulile UE. În plus, în cazul fondurilor regionale, personalul administrativ specializat este redus şi nu întotdeauna bine pregătit. Oferta Comisiei Europene de a trimite la Bucureşti experţi în coordonarea planurilor de cheltuire a fondurilor este tardivă. E greu de crezut că, în cei doi ani rămaşi până la expirarea perioadei post-aderare, aceştia vor reuşi să schimbe metabolismul sistemului controlat de o administraţie locală coruptă. Pentru atingerea unei rate de absorbţie satisfăcătoare, România ar trebui să utilizeze zilnic 15 milioane de euro din fondurile europene puse la dispoziţia ei.

Desigur că politicienii se întrec în promisiuni eroice. Avem însă de-a face cu cel mai mare eşec al guvernelor succedate în ultimii 5 ani (conduse de liberalul Călin Popescu Tăriceanu şi democratul Emil Boc). Într-o perioadă de severă criză financiară, România are la dispoziţie miliarde de euro, bani gratuiţi, pe care din motivele tocmai enumerate nu reuşeşte să-i folosească. Această situaţie revoltătoare este cunoscută de celelalte ţări europene şi nu va rămâne nesancţionată. Negocierea noului cadru financiar european pentru perioada 2014-2020 a început deja la Bruxelles, iar poziţia României va fi serios slăbită de această impotenţă repetat dovedită. În aceste condiţii, este foarte probabil ca principalii contributori europeni, Germania şi Franţa, să susţină reducerea fondurilor puse la dispoziţia României până în 2020.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Medana Weident