1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România şi Ungaria dau de furcă Europei

UE asistă neputincioasă la închegarea unei dictaturi la Budapesta, la derapajele antidemocratice ale guvernului Ponta precum şi la atacurile comise împotriva elitei intelectuale a ţării.

Ceea ce guvernele de la Budapesta şi Bucureşti îşi permit echivalează cu demontarea subversivă a fundamentalelor valori europene. Uniunea este confruntată cu o profundă provocare neavînd un răspuns adecvat la întrebarea cum poate fi readus un stat pe calea virtuţilor democratice atunci cînd guvernul său nu se sinchiseşte nici de procedurile care sancţionează încălcarea acordurilor şi nici de dojenile Bruxelles-ului, scrie comentatorul cotidianului MAIN POST. Descumpănirea este cu atît mai justificată cu cît cea mai severă modalitate de readucere la ordinea democratică, de disciplinare a unor guverne rebele este retragerea dreptului de vot. Or, în cazul ţărilor din zona Euro, aflate în criză, soluţia „troicii” s-a dovedit deja eficientă, de ce nu ar putea fi aceasta şi un model de combatere a încălcării valorilor democraţiei, se întreabă comentatorul argumentînd, pe bună dreptate, că cine demolează valoarea fundamentală a Europei, democraţia, periclitează soarta Uniunii în aceeaşi măsură ca cei care s-au abătut de la regulile uniunii monetare.

Pînă la aplicarea unei astfel de soluţii, subversivele şi ofensivele prejudicii aduse valorilor democraţiei continuă, una din primele victime fiind, ca şi în cazul politicilor de austeritate financiară, cultura.

În România s-a încins disputa în jurul Institutelor Culturale din străinătate, al căror nou director întruchipează cotitura post-democratică a ţării, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în subtitlul unei ample analize a atacurilor îndreptate de noua formaţiune instalată la guvernare, împotriva elitei intelectuale a ţării. Comise la început între patru pereţi, prin ofense verbale directe aduse unor autori precum Mircea Cărtărescu, Filip Florian, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi desigur, fostului director al ICR, Horia Roman Patapievici, demolarea realelor valori prin care ţara intră în dialogul cultural al lumii nu a rămas multă vreme lipsită de ecouri în străinătate. Anvergura acestora a sporit considerabil, ajungînd acum şi în sfera presei germanofone după ce, la Salonul de Carte de la Paris, unde România a fost invitata de onoare împreună cu Barcelona, a avut loc unele "incidente". Or, în semn de protest faţă de noua politică culturală a guvernului Ponta, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu au refuzat să participe la Salon. Ana Blandiana s-a deplasat la Paris, prezentîndu-şi personal cărţile dar evitînd orice contact cu reprezentanţii guvernului. Pînă şi istoricul şi anticomunistul Neagu Djuvara, decanul de vîrstă al elitei intelectuale româneşti, a refuzat să ia calea Parisului, patria sa de adopţie, spre a da curs invitaţiei de a participa la o dezbatere, nefiind contactat în prealabil de Andrei Marga, actualul director ICR, se menţionează în cuprinsul articolului. Autorul articolului semnalează că, în pofida acestor forme de protest faţă de actuala politică culturală a guvernului Ponta, Andrei Marga, al cărui CV este sumar evocat, a declarat ziarului „România Liberă” că Salonul de la Paris a fost o adevărată sărbătoare şi un imens succes. Cît despre protestul autorilor care au refuzat să participe la Salon, acestea ar fi avut în viziunea lui Marga cel mult statutul de incidente marginale. Printre mai tinerii autori prezenţi la Salon s-a aflat şi Dan Lungu, autorul unor cărţi miraculoase despre caracterul grotesc al vieţii în post-comunism. El a încercat să comenteze ameninţătoarea situaţie din ţară recurgînd la sarcasmul specific autohton. Nu lipsită de ironie este şi următoarea remarcă a autorului articolului: Organizatorii francezi, care au crezut că au invitat o naţiune culturală europeană şi nu o dictatură, au avut un sentiment de jenă asistînd la protestele coregrafice ale unui grup de tineri la standul românesc. Sunt trecute în revistă şi ciuntirile operate în programele Institutelor Culturale din străinătate, sub noua conducere, precum şi decizia premierului Ponta de a nu se deplasa la Salonul de Carte de la Paris, unde ar fi urmat să se întîlnească cu preşedintele Hollande. Statutul său de om cu multă ştiinţă de carte şi jurist a fost serios lezat de dovedirea faptului că teza sa de doctorat a fost un plagiat, se menţionează în finalul acestui articol foarte acribic documentat.

Şi cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG se opreşte pe larg asupra modului în care România s-a prezentat la Salonul de Carte de la Paris. Articolul relevă la început legăturile culturale şi literare durabile şi profunde între cele două ţări, spre a focaliza mai intens în cuprins atît modificările survenite vara trecută la conducerea ICR, cît şi incidentele petrecute la Paris, precum şi reacţiile verbale cu totul contraproductive şi neinspirate, ba chiar jignitoare ale lui Andrei Marga la protestele unor scriitori şi intelectuali români de talie europeană şi internaţională. Titlul articolului publicat în cotidianul elveţian vorbeşte, de altfel, de la sine : Boicot şi injurii.

Mai gravă pare a fi însă situaţia Ungariei, care pune la grea încercare răbdarea Europei.

Că Viktor Orban îşi manifestă cu cerbicie refuzul de a se „domestici”, de a reveni la regulile democraţiei, se datorează şi faptului că Partidul Popular European, din care formaţiune Fidesz face încă parte, nu se desolidarizează vizibil şi eficient de Budapesta, relevă DIE PRESSE, adăugînd că de fapt Comisia nu dispune de metodele prin care să-l penalizeze pe premierul ungar. Si astfel este cu putinţă ca în inima Europei să se zămislească o dictatură, la a cărei naştere Bruxelles-ul asistă neputinicios, deduce NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, deplîngînd la rîndul său absenţa mijloacelor coercitive. Că apriga doamnă Reding, Comisara UE pe Justiţie, s-a referit la utilizarea in extremis a „bombei atomice juridice”, altfel spus a măsurilor care se pot solda cu excluderea de facto a unei ţări din cadrul Uniunii, cum precizează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, nu-l impresionează cîtuşi de puţin pe Orban, care în luna mai, în plenul Parlamentului European se încumetă să dea din nou cu tifla criticilor săi, scrie TAGESSPIEGEL.