1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

România şi războiul financiar mondial

"E ultima şansă de salvare a României? Sau avem de-a face cu un genocid social?" Se întreba la finele săptămânii trecute ziarul austriac Die Presse, comentând ştirile privind drasticele măsuri de austeritate româneşti.

default

Pentru ca, în consens cu solicitările FMI, deficitul bugetar românesc să fie diminuat la 7 procente din PIB, „nu premierul Boc”, scrie ziarul, „ci însuşi preşedintele Băsescu a ieşit să transmită brutalul mesaj”, potrivit căruia, de la 1 iunie, se vor reduce pensiile cu 15 la sută, iar salariile cu un sfert. Citim în continuare: "singura promisiune a preşedintelui s-a referit la reintroducerea vechilor lefuri, din 2011, dacă va continua să scadă numărul persoanelor angajate în sectorul public".

Cotidianul conservator austriac manifestă înţelegere pentru demersurile şi argumentele preşedintelui. „Pentru că salariile funcţionarilor publici, pensiile şi ajutoarele sociale alcătuiesc nu mai puţin de 62 de procente din cheltuielile bugetare, astfel încât României nu-i mai rămân bani pentru învăţământ, sănătate şi investiţii”.

Ziarul mai scoate în evidenţă atitudinea ponderată a unor lideri sindicali precum Ovidiu Nicolescu şi Dumitru Costin. Die Presse semnalează însă şi declaraţia ascuţită a liderului opoziţiei de stânga, Victor Ponta, potrivit căruia PSD e gata să manifeste solidaritate dar nu va participa „la genocidul social anunţat de preşedinte”.

În fine, ziarul vienez, potrivit căruia „România e cu spatele la zid” menţionează suspendarea până la 21 mai a grevei generale pregătite de sindicaliştii din sectorul public.

Dar criza românească, de-o anvergură fără precedent - e doar un mizilic, în comparaţie cu războiul financiar mondial şi revoluţia menită să ducă la acapararea controlului politic asupra burselor şi pieţelor financiare, care s-a declanşat în vestul Europei. Miza acestui conflict e clară. Elitele europene care au construit Uniunea şi zona Euro încearcă din răsputeri să salveze moneda comună. O monedă ameninţată, în siajul crizei greceşti, dimpreună cu întreaga comunitate, de pariurile puse la burse pe falimentul statelor rău platnice.

Frankfurter Allgemeine Zeitung titrează: „UE se luptă să creeze un scut de salvare a statelor euro”… şi „nu mai este vorba doar de Atena”. Dar actualele dificultăţi ale monedei comune, mai scrie acelaşi ziar, „amintesc de toate uniunile monetare ale secolului al XIX-lea care au eşuat in corpore datorită lipsei disciplinei bugetare”.

„Despre Eurolanda arsă până în temelii”, în speţă despre "un continent aflat pe calea bancrutei" aflăm din scrisori publicate luni de săptămânalul german Der Spiegel, care ne informează despre „duelul titanilor”. E vorba despre confruntarea, pe marginea crizei elene, dintre statele naţionale pe de o parte şi industria financiară pe de alta.

Spaţii ample se dedică în context şi aşa-zişilor „speculanţi” precum şi îndoielilor iscate analiştilor de eforturile de salvare a unei Grecii aparent imposibil de salvat.

Fapt e că, în tentativa apărării monedei comune, statele zonei euro au pus la cale, la finele săptămânii trecute, o revoluţie, pe care Süddeutsche Zeitung o numeşte pompos „schimbare de paradigmă”. Ziarul de stânga din München cheamă patetic la război împotriva "speculei financiare".

Coburger Tageblatt critică în schimb ceea ce afirmă a fi totala „lipsă de busolă a şefilor guvernelor europene”. Iar alţi comentatori se arată de-a dreptul ameţiţi de sumele care se aruncă mai nou în gigantica partidă de poker încinsă pe marginea falimentului grecesc.

Criza n-a rămas fără efect nici asupra balanţei de forţe din Germania. Analiştii semnalează în context răsunătorul insucces suferit de guvernul creştin-liberal de la Berlin. Fiindcă executivul berlinez şi-a pierdut majoritatea în Bundesrat, camera superioară a parlamentului federal, în urma alegerilor regionale din Renania de Nord-Vestfalia, a succesului electoral al formaţiunilor de stânga şi a eşecului la urne a coaliţiei de centru-dreapta de la Düsseldorf.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz